LECTIA 1 : ALFABETUL GERMAN (LEKTION 1 : DEUTSCHE ALPHABET)
A
a (se pronunţă "a")
Ä
ä (se pronunţă "e")
B
b (se pronunţă "be")
C
c (se pronunţă "ţe")
D
d (se pronunţă "de")
E
e (se pronunţă "e")
F
f (se pronunţă "ef")
G
g (se pronunţă "ghe")
H
h (se pronunţă "ha")
I
i (se pronunţă "i")
J
j (se pronunţă "iot")
K
k (se pronunţă "ca")
L
l (se pronunţă "el")
M
m (se pronunţă "em")
N
n (se pronunţă "en")
O
o (se pronunţă "o")
Ö
ö (se pronunţă "oe")
P
p (se pronunţă "pe")
Q
q (se pronunţă "cu")
R
r (se pronunţă "er")
S
s (se pronunţă "es")
ß
(se pronunţă "s")
T
t (se pronunţă "te")
U
u (se pronunţă "u")
Ü
ü (se pronunţă "iu")
V
v (se pronunţă "fau")
W
w (se pronunţă "ve")
X
x (se pronunţă "ics")
Y
y (se pronunţă "iupsilon")
Z
z (se pronunţă "ţet")
Important :
In limba
Germană , literele luate individual au genul neutru : das A , das B
...
LECTIA 2 : REGULILE DE PRONUNŢIE (LEKTION 2 : DIE AUSSPRACHEREGELN)
aa
- se pronunţă a
ä
- se pronunţă e
äu
- se pronunţă oi
c
- se pronunţă c
(înainte de i
si e
se pronunţă ţ)
ch
- se pronunţă h
chs
- se pronunţă x
ee
- se pronunţă e
ei
- se pronunţă ai
eu
- se pronunţă oi
g
(la sfarsitul cuvintelor) - se pronunţă k
ge
- se pronunţă ghe
ie
- se pronunţă ii
j
- se pronunţă i
k
- se pronunţă c
ph
- se pronunţă f
oo
- se pronunţă o
ö
- se pronunţă oe
s
- se pronunţă z
ss
- se pronunţă s
sch
- se pronunţă ş
st
- se pronunţă şt
sp
(la începutul cuvintelor) - se pronunţă şp
ß
- se pronunţă s
ü
- se pronunţă iu
v
- se pronunţă f
w
- se pronunţă v
z
- se pronunţă ţ
Alte
reguli:
1. Accentul cade , în general pe prima silabă.
2. Substantivele se scriu cu literă mare.
3. Toate adjectivele şi verbele substantivizate se scriu cu litere mari.
1. Accentul cade , în general pe prima silabă.
2. Substantivele se scriu cu literă mare.
3. Toate adjectivele şi verbele substantivizate se scriu cu litere mari.
LECTIA 3 : NUMERELE (LEKTION 3 : ZAHLEN)
zero
- null
(se pronunţă nul)
unu - eins (se pronunţă ainţ)
doi - zwei (se pronunţă ţvai)
trei - drei (se pronunţă drai)
patru - vier (se pronunţă fir)
cinci - fünf (se pronunţă fiunf)
şase - sechs (se pronunţă zex)
şapte - sieben (se pronunţă ziben)
opt - acht (se pronunţă aht)
nouă - neun (se pronunţă noin)
zece - zehn (se pronunţă ţen)
unsprezece - elf (se pronunţă elf)
doisprezece - zwölf (se pronunţă zvoelf)
treisprezece - dreizehn (se pronunţă draiţen)
paisprezece - vierzehn (se pronunţă firţen)
cincisprezece - fünfzehn (se pronunţă fiunfţen)
şaisprezece - sechzehn (se pronunţă zexţen)
şaptsprezece - siebzehn (se pronunţă zibţen)
optsprezece - achtzehn (se pronunţă ahtţen)
nouăsprezece - neunzehn (se pronunţă noinţen)
douăzeci - zwanzig (se pronunţă ţvanţig)
douăzeci şi unu - einundzwanzig (se pronunţă ain und ţvanţig)
douăzeci şi doi - zweiundzwanzig (se pronunţă ţvai und ţvanţig)
douăzeci şi trei - dreiundzwanzig (se pronunţă drai und ţvanţig)
treizeci - dreißig (se pronunţă draizih)
patruzeci - vierzig (se pronunţă firţih)
cincizeci - fünfzig (se pronunţă fiunfţih)
şaizeci - sechzig (se pronunţă zexţih)
şaptezeci - siebzig (se pronunţă zibţih)
optzeci - achtzig (se pronunţă ahtţih)
nouăzeci - neunzig (se pronunţă noinţih)
o sută - (ein)hundert (se pronunţă (ain)hundart)
două sute - zweihundert (se pronunţă ţvei hundart)
trei sute - dreihundert (se pronunţă drai hundart)
o mie - (ein)tausend (se pronunţă (ain)tauzand)
două mii - zweitausend (se pronunţă ţvai tauzand)
unu - eins (se pronunţă ainţ)
doi - zwei (se pronunţă ţvai)
trei - drei (se pronunţă drai)
patru - vier (se pronunţă fir)
cinci - fünf (se pronunţă fiunf)
şase - sechs (se pronunţă zex)
şapte - sieben (se pronunţă ziben)
opt - acht (se pronunţă aht)
nouă - neun (se pronunţă noin)
zece - zehn (se pronunţă ţen)
unsprezece - elf (se pronunţă elf)
doisprezece - zwölf (se pronunţă zvoelf)
treisprezece - dreizehn (se pronunţă draiţen)
paisprezece - vierzehn (se pronunţă firţen)
cincisprezece - fünfzehn (se pronunţă fiunfţen)
şaisprezece - sechzehn (se pronunţă zexţen)
şaptsprezece - siebzehn (se pronunţă zibţen)
optsprezece - achtzehn (se pronunţă ahtţen)
nouăsprezece - neunzehn (se pronunţă noinţen)
douăzeci - zwanzig (se pronunţă ţvanţig)
douăzeci şi unu - einundzwanzig (se pronunţă ain und ţvanţig)
douăzeci şi doi - zweiundzwanzig (se pronunţă ţvai und ţvanţig)
douăzeci şi trei - dreiundzwanzig (se pronunţă drai und ţvanţig)
treizeci - dreißig (se pronunţă draizih)
patruzeci - vierzig (se pronunţă firţih)
cincizeci - fünfzig (se pronunţă fiunfţih)
şaizeci - sechzig (se pronunţă zexţih)
şaptezeci - siebzig (se pronunţă zibţih)
optzeci - achtzig (se pronunţă ahtţih)
nouăzeci - neunzig (se pronunţă noinţih)
o sută - (ein)hundert (se pronunţă (ain)hundart)
două sute - zweihundert (se pronunţă ţvei hundart)
trei sute - dreihundert (se pronunţă drai hundart)
o mie - (ein)tausend (se pronunţă (ain)tauzand)
două mii - zweitausend (se pronunţă ţvai tauzand)
LECTIA 4 : BANI (LEKTION 4 : GELD)
Moneda - Die
Münze (se pronunţă "di
miunţe")
Bancnota - Die Banknote (se pronunţă "di bancnote")
Bani - Das Geld (se pronunţă "das gelt")
Moneda de 1 Euro Cent - Die 1 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ain oiro ţent miunţe")
Moneda de 2 Euro Cenţi - Die 2 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţvai oiro ţent miunţe")
Moneda de 5 Euro Cenţi - Die 5 Euro Cent Münze (se pronunţă "di fiunf oiro ţent miunţe")
Moneda de 10 Euro Cenţi - Die 10 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţen oiro ţent miunţe")
Moneda de 20 Euro Cenţi - Die 20 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţvanţig oiro ţent miunţe")
Moneda de 50 Euro Cenţi - Die 50 Euro Cent Münze (se pronunţă "di fiunfţih oiro ţent miunţe")
Moneda de 1 Euro - Die 1 Euro Münze (se pronunţă "di ain oiro miunţe")
Moneda de 2 Euro - Die 2 Euro Münze (se pronunţă "di ţvai oiro miunţe")
Bancnota de 5 Euro - Der 5 Euro Schein (se pronunţă "der fiunf oiro şain")
Bancnota de 10 Euro - Der 10 Euro Schein (se pronunţă "der ţen oiro şain")
Bancnota de 20 Euro - Der 20 Euro Schein (se pronunţă "der ţvanţig oiro şain")
Bancnota de 50 Euro - Der 50 Euro Schein (se pronunţă "der fiunfţih oiro şain")
Bancnota de 100 Euro - Der 100 Euro Schein (se pronunţă "der ain hundart oiro şain")
Bancnota de 200 Euro - Der 200 Euro Schein (se pronunţă "der ţvei hundart oiro şain")
Bancnota de 500 Euro - Der 500 Euro Schein (se pronunţă "der fiunf hundart oiro şain")
Bancnota - Die Banknote (se pronunţă "di bancnote")
Bani - Das Geld (se pronunţă "das gelt")
Moneda de 1 Euro Cent - Die 1 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ain oiro ţent miunţe")
Moneda de 2 Euro Cenţi - Die 2 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţvai oiro ţent miunţe")
Moneda de 5 Euro Cenţi - Die 5 Euro Cent Münze (se pronunţă "di fiunf oiro ţent miunţe")
Moneda de 10 Euro Cenţi - Die 10 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţen oiro ţent miunţe")
Moneda de 20 Euro Cenţi - Die 20 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţvanţig oiro ţent miunţe")
Moneda de 50 Euro Cenţi - Die 50 Euro Cent Münze (se pronunţă "di fiunfţih oiro ţent miunţe")
Moneda de 1 Euro - Die 1 Euro Münze (se pronunţă "di ain oiro miunţe")
Moneda de 2 Euro - Die 2 Euro Münze (se pronunţă "di ţvai oiro miunţe")
Bancnota de 5 Euro - Der 5 Euro Schein (se pronunţă "der fiunf oiro şain")
Bancnota de 10 Euro - Der 10 Euro Schein (se pronunţă "der ţen oiro şain")
Bancnota de 20 Euro - Der 20 Euro Schein (se pronunţă "der ţvanţig oiro şain")
Bancnota de 50 Euro - Der 50 Euro Schein (se pronunţă "der fiunfţih oiro şain")
Bancnota de 100 Euro - Der 100 Euro Schein (se pronunţă "der ain hundart oiro şain")
Bancnota de 200 Euro - Der 200 Euro Schein (se pronunţă "der ţvei hundart oiro şain")
Bancnota de 500 Euro - Der 500 Euro Schein (se pronunţă "der fiunf hundart oiro şain")
LECTIA 5 : ORA (LEKTION 5 : UHRZEITEN)
Ora
(Uhrzeiten):
Este ora unu - Es ist ein Uhr (se pronunţă "es ist ain ur")
Este ora două - Es ist zwei Uhr (se pronunţă "es ist ţvai ur")
Este ora trei - Es ist drei Uhr (se pronunţă "es ist drai ur")
Este ora patru - Es ist vier Uhr (se pronunţă "es ist fir ur")
Este ora cinci - Es ist fünf Uhr (se pronunţă "es ist fiunf ur")
Este ora şase - Es ist sechs Uhr (se pronunţă "es ist zex ur")
Este ora şapte - Es ist sieben Uhr (se pronunţă "es ist ziben ur")
Este ora opt - Es ist acht Uhr (se pronunţă "es ist aht ur")
Este ora nouă - Es ist neun Uhr (se pronunţă "es ist noin ur")
Este ora zece - Es ist zehn Uhr (se pronunţă "es ist ţen ur")
Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (se pronunţă "es ist elf ur")
Este ora doisprezece - Es ist zwölf Uhr (se pronunţă "es ist zvoelf ur")
Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (se pronunţă "es ist firtel nah aht")
Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (se pronunţă "es ist halb aht")
Este ora opt şi patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fünfundvierzig (se pronunţă "es ist aht uhr fiunfundfirţih")
Este ora opt fară un sfert - Es ist Viertel vor acht (se pronunţă "es ist firtel for aht")
Durată (Laufzeit):
minut(e) - minute(n) (se pronunţă "minute(minutăn)")
oră(ore) - stunde(n) (se pronunţă "ştunde(ştundăn)")
zi(le) - tag(e) (se pronunţă "tak(take)")
săptămână(săptămâni) - woche(n) (se pronunţă "vohe(vohăn)")
lună(luni) - monat(e) (se pronunţă "monat(monate)")
an(i) - jahr(e) (se pronunţă "iar(e)")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Cât este ora, vă rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (se pronunţă "vi fil ur ist es, bite?")
La ora zece - um zehn Uhr (se pronunţă "um ţen ur")
La ora zece fix - pünktlich um zehn Uhr (se pronunţă "piunctlih ţen ur")
De la trei la patru - von drei bis vier (se pronunţă "fon drai pis fier")
La ora cinci dupa amiază - um fünf Uhr nachmittag (se pronunţă "um fiunf ur nahmitag")
La ora şapte seara - um sieben Uhr abend (se pronunţă "um ziben ur abent")
Ceasul meu nu merge - Meine Uhr geht nicht (se pronunţă "maine ur ghet niht")
Cănd vii? - Wann kommst du? (se pronunţă "van comst du?")
La ce oră vii? - Um wie viel uhr kommst du? (se pronunţă "um vi fil ur comst du?")
Vin prea târziu - Ich komme zu spät (se pronunţă "ih come ţu şpet")
Vin in două ore - Ich komme in zwei stunden (se pronunţă "ih come in ţvai ştunden")
înainte - vor (se pronunţă "for")
mai târziu - später (se pronunţă "şpetăr")
dimineaţă - morgen (se pronunţă "morghen")
după-amiază - nachmittag (se pronunţă "nahmitak")
seara - abend (se pronunţă "abent")
noapte - nacht (se pronunţă "naht")
Este ora unu - Es ist ein Uhr (se pronunţă "es ist ain ur")
Este ora două - Es ist zwei Uhr (se pronunţă "es ist ţvai ur")
Este ora trei - Es ist drei Uhr (se pronunţă "es ist drai ur")
Este ora patru - Es ist vier Uhr (se pronunţă "es ist fir ur")
Este ora cinci - Es ist fünf Uhr (se pronunţă "es ist fiunf ur")
Este ora şase - Es ist sechs Uhr (se pronunţă "es ist zex ur")
Este ora şapte - Es ist sieben Uhr (se pronunţă "es ist ziben ur")
Este ora opt - Es ist acht Uhr (se pronunţă "es ist aht ur")
Este ora nouă - Es ist neun Uhr (se pronunţă "es ist noin ur")
Este ora zece - Es ist zehn Uhr (se pronunţă "es ist ţen ur")
Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (se pronunţă "es ist elf ur")
Este ora doisprezece - Es ist zwölf Uhr (se pronunţă "es ist zvoelf ur")
Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (se pronunţă "es ist firtel nah aht")
Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (se pronunţă "es ist halb aht")
Este ora opt şi patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fünfundvierzig (se pronunţă "es ist aht uhr fiunfundfirţih")
Este ora opt fară un sfert - Es ist Viertel vor acht (se pronunţă "es ist firtel for aht")
Durată (Laufzeit):
minut(e) - minute(n) (se pronunţă "minute(minutăn)")
oră(ore) - stunde(n) (se pronunţă "ştunde(ştundăn)")
zi(le) - tag(e) (se pronunţă "tak(take)")
săptămână(săptămâni) - woche(n) (se pronunţă "vohe(vohăn)")
lună(luni) - monat(e) (se pronunţă "monat(monate)")
an(i) - jahr(e) (se pronunţă "iar(e)")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Cât este ora, vă rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (se pronunţă "vi fil ur ist es, bite?")
La ora zece - um zehn Uhr (se pronunţă "um ţen ur")
La ora zece fix - pünktlich um zehn Uhr (se pronunţă "piunctlih ţen ur")
De la trei la patru - von drei bis vier (se pronunţă "fon drai pis fier")
La ora cinci dupa amiază - um fünf Uhr nachmittag (se pronunţă "um fiunf ur nahmitag")
La ora şapte seara - um sieben Uhr abend (se pronunţă "um ziben ur abent")
Ceasul meu nu merge - Meine Uhr geht nicht (se pronunţă "maine ur ghet niht")
Cănd vii? - Wann kommst du? (se pronunţă "van comst du?")
La ce oră vii? - Um wie viel uhr kommst du? (se pronunţă "um vi fil ur comst du?")
Vin prea târziu - Ich komme zu spät (se pronunţă "ih come ţu şpet")
Vin in două ore - Ich komme in zwei stunden (se pronunţă "ih come in ţvai ştunden")
înainte - vor (se pronunţă "for")
mai târziu - später (se pronunţă "şpetăr")
dimineaţă - morgen (se pronunţă "morghen")
după-amiază - nachmittag (se pronunţă "nahmitak")
seara - abend (se pronunţă "abent")
noapte - nacht (se pronunţă "naht")
LECTIA 6 : ZILELE SAPTAMANII , LUNILE , ANOTIMPURILE (LEKTION 6 : DIE WOCHENTAGE , DIE MONATE , DIE JAHRESZEITEN)
Zilele
săptămânii (Die
Wochentage)
Luni - Montag (se pronunţă "Montak")
Marţi - Dienstag (se pronunţă "Dinstak")
Miercuri - Mittwoch (se pronunţă "Mitwoh")
Joi - Donnerstag (se pronunţă "Donerstak")
Vineri - Freitag (se pronunţă "Fraitak")
Sambată - Samstag (se pronunţă "Samstak")
Duminică - Sonntag (se pronunţă "Sontak")
Lunile (Die Monate)
Ianuarie - Januar (se pronunţă "Ianuar")
Februarie - Februar (se pronunţă "Februar")
Martie - März (se pronunţă "Merţ")
Aprilie - April (se pronunţă "April")
Mai - Mai (se pronunţă "Mai")
Iunie - Juni (se pronunţă "Iuni")
Iulie - Juli (se pronunţă "Iuli")
August - August (se pronunţă "August")
Septembrie - September (se pronunţă "Zeptembăr")
Octombrie - Oktober (se pronunţă "Octobăr")
Noiembrie - November (se pronunţă "Novembăr")
Decembrie - Dezember (se pronunţă "Deţembăr")
Anotimpurile (Die Jahreszeiten)
Primavară - der Frühling (se pronunţă "der Friulink")
Vară - der Sommer (se pronunţă "der Somer")
Toamnă - der Herbst (se pronunţă "der Herbst")
Iarnă - der Winter (se pronunţă "der Vinter")
Intrebări şi cuvinte de bază:
astăzi , acum , mâine , poimâine , ieri , alaltaieri - heute , jetzt , morgen , übermorgen , gestern , vorgestern (se pronunţă "hoite , jeţt , morghen , iubermorghen , ghestern , forghestern")
zilnic - täglich (se pronunţă "teklih")
din oră in oră - stündlich (se pronunţă "ştiunlih")
imediat , târziu, apoi, atunci , niciodată - sofort , spat , dann , damals , niemals (se pronunţă "zofort , şpat , dan , damals , nimals")
Ce zi e astăzi? - Welcher Tag ist heute? (se pronunţă "Velher Tak ist hoite?")
Azi este… - Heute ist… (se pronunţă "Hoite ist…")
Acum suntem în luna… - Jetzt sind wir im Monat… (se pronunţă "Ieţt zind vir im Monat…")
anul viitor - nächstes Jahr (se pronunţă "nehstez Iar")
Luni - Montag (se pronunţă "Montak")
Marţi - Dienstag (se pronunţă "Dinstak")
Miercuri - Mittwoch (se pronunţă "Mitwoh")
Joi - Donnerstag (se pronunţă "Donerstak")
Vineri - Freitag (se pronunţă "Fraitak")
Sambată - Samstag (se pronunţă "Samstak")
Duminică - Sonntag (se pronunţă "Sontak")
Lunile (Die Monate)
Ianuarie - Januar (se pronunţă "Ianuar")
Februarie - Februar (se pronunţă "Februar")
Martie - März (se pronunţă "Merţ")
Aprilie - April (se pronunţă "April")
Mai - Mai (se pronunţă "Mai")
Iunie - Juni (se pronunţă "Iuni")
Iulie - Juli (se pronunţă "Iuli")
August - August (se pronunţă "August")
Septembrie - September (se pronunţă "Zeptembăr")
Octombrie - Oktober (se pronunţă "Octobăr")
Noiembrie - November (se pronunţă "Novembăr")
Decembrie - Dezember (se pronunţă "Deţembăr")
Anotimpurile (Die Jahreszeiten)
Primavară - der Frühling (se pronunţă "der Friulink")
Vară - der Sommer (se pronunţă "der Somer")
Toamnă - der Herbst (se pronunţă "der Herbst")
Iarnă - der Winter (se pronunţă "der Vinter")
Intrebări şi cuvinte de bază:
astăzi , acum , mâine , poimâine , ieri , alaltaieri - heute , jetzt , morgen , übermorgen , gestern , vorgestern (se pronunţă "hoite , jeţt , morghen , iubermorghen , ghestern , forghestern")
zilnic - täglich (se pronunţă "teklih")
din oră in oră - stündlich (se pronunţă "ştiunlih")
imediat , târziu, apoi, atunci , niciodată - sofort , spat , dann , damals , niemals (se pronunţă "zofort , şpat , dan , damals , nimals")
Ce zi e astăzi? - Welcher Tag ist heute? (se pronunţă "Velher Tak ist hoite?")
Azi este… - Heute ist… (se pronunţă "Hoite ist…")
Acum suntem în luna… - Jetzt sind wir im Monat… (se pronunţă "Ieţt zind vir im Monat…")
anul viitor - nächstes Jahr (se pronunţă "nehstez Iar")
LECTIA 7 : VREMEA (LEKTION 7 : WETTER)
Vremea
(Wetter)
Prognoza Meteo - die Vorschau (se pronunţă "di forşau")
Cald - Warm (se pronunţă "varm")
Foarte Cald - Heiß (se pronunţă "hais")
Frig - Kalt (se pronunţă "calt")
Frumos - Schön (se pronunţă "şiun")
Aer - die Luft (se pronunţă "di luft")
Soare - die Sonne (se pronunţă "di sone")
Răsărit de Soare - der Sonnenaufgang (se pronunţă "der sonenaufgank")
Apus de Soare - der Sonnenuntergang (se pronunţă "der sonenuntergank")
Caniculă - die Hitze (se pronunţă "di hitţe")
Temperatura la umbră - die Temperatur im Schatten (se pronunţă "di temperatur im şaten")
Stea - der Stern (se pronunţă "der ştern")
Cer înstelat - der Sternenhimmel (se pronunţă "der şternenimel")
Nori - die Wolken (se pronunţă "di volken")
Formare de nori - die Wolkenbildung (se pronunţă "di volkenbildung")
Ploaie - der Regen (se pronunţă "der regen")
Furtună - das Gewitter (se pronunţă "das gheviter")
Fulger - der Blitz (se pronunţă "der blitţ")
Rouă - der Tau (se pronunţă "der tau")
Zăpadă - Schnee (se pronunţă "şne")
Gheață - das Eis (se pronunţă "das ais")
Polei - das Glatteis (se pronunţă "das glatais")
Ceață - der Nebel (se pronunţă "der nebel")
Grindină - der Hagel (se pronunţă "der hagel")
Dezgheț - das Tauwetter (se pronunţă "das tauveter")
Cutremur de pământ - das Erdbeben (se pronunţă "das erdbeben")
Puncte Cardinale (die Kardinalpunkte)
Nord - der Norden (se pronunţă "der norden")
Sud - der Süden (se pronunţă "der siuden")
Vest - der Westen (se pronunţă "der vesten")
Est - der Osten (se pronunţă "der osten")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Astăzi este frumos - Heute ist schön (se pronunţă "hoite ist şiun")
Astăzi este urat - Heute ist schlecht (se pronunţă "hoite ist şleht")
Este prea cald - ist zu warm (se pronunţă "ist ţu varm")
Câte grade sunt astăzi? - Wieviel Grad sind heute? (se pronunţă "vifil grad zind hoite?")
stânga , dreapta - links , rechts (se pronunţă "linx , rehţ")
Prognoza Meteo - die Vorschau (se pronunţă "di forşau")
Cald - Warm (se pronunţă "varm")
Foarte Cald - Heiß (se pronunţă "hais")
Frig - Kalt (se pronunţă "calt")
Frumos - Schön (se pronunţă "şiun")
Aer - die Luft (se pronunţă "di luft")
Soare - die Sonne (se pronunţă "di sone")
Răsărit de Soare - der Sonnenaufgang (se pronunţă "der sonenaufgank")
Apus de Soare - der Sonnenuntergang (se pronunţă "der sonenuntergank")
Caniculă - die Hitze (se pronunţă "di hitţe")
Temperatura la umbră - die Temperatur im Schatten (se pronunţă "di temperatur im şaten")
Stea - der Stern (se pronunţă "der ştern")
Cer înstelat - der Sternenhimmel (se pronunţă "der şternenimel")
Nori - die Wolken (se pronunţă "di volken")
Formare de nori - die Wolkenbildung (se pronunţă "di volkenbildung")
Ploaie - der Regen (se pronunţă "der regen")
Furtună - das Gewitter (se pronunţă "das gheviter")
Fulger - der Blitz (se pronunţă "der blitţ")
Rouă - der Tau (se pronunţă "der tau")
Zăpadă - Schnee (se pronunţă "şne")
Gheață - das Eis (se pronunţă "das ais")
Polei - das Glatteis (se pronunţă "das glatais")
Ceață - der Nebel (se pronunţă "der nebel")
Grindină - der Hagel (se pronunţă "der hagel")
Dezgheț - das Tauwetter (se pronunţă "das tauveter")
Cutremur de pământ - das Erdbeben (se pronunţă "das erdbeben")
Puncte Cardinale (die Kardinalpunkte)
Nord - der Norden (se pronunţă "der norden")
Sud - der Süden (se pronunţă "der siuden")
Vest - der Westen (se pronunţă "der vesten")
Est - der Osten (se pronunţă "der osten")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Astăzi este frumos - Heute ist schön (se pronunţă "hoite ist şiun")
Astăzi este urat - Heute ist schlecht (se pronunţă "hoite ist şleht")
Este prea cald - ist zu warm (se pronunţă "ist ţu varm")
Câte grade sunt astăzi? - Wieviel Grad sind heute? (se pronunţă "vifil grad zind hoite?")
stânga , dreapta - links , rechts (se pronunţă "linx , rehţ")
LECTIA 8 : CULORILE (LEKTION 8 : FARBEN)
alb - weiß
(se pronunţă "vais")
negru - schwarz (se pronunţă "şvarţ")
gri - grau (se pronunţă "grau")
roşu - rot (se pronunţă "rot")
albastru - blau (se pronunţă "blau")
verde - grün (se pronunţă "griun")
galben - gelb (se pronunţă "ghelb")
portocaliu - orange (se pronunţă "oranje")
roz - rosa (se pronunţă "roza")
maro - braun (se pronunţă "braun")
negru - schwarz (se pronunţă "şvarţ")
gri - grau (se pronunţă "grau")
roşu - rot (se pronunţă "rot")
albastru - blau (se pronunţă "blau")
verde - grün (se pronunţă "griun")
galben - gelb (se pronunţă "ghelb")
portocaliu - orange (se pronunţă "oranje")
roz - rosa (se pronunţă "roza")
maro - braun (se pronunţă "braun")
LECTIA 9 : FAMILIA (LEKTION 9 : FAMILIE)
Familia
(Familie)
Părinţii - die Eltern (se pronunţă "di eltern")
Tata - der Vater (se pronunţă "der fater")
Mama - die Mutter (se pronunţă "di muter")
Fiul - der Sohn (se pronunţă "der son")
Fiica - die Tochter (se pronunţă "di tohter")
Băiatul - der Junge (se pronunţă "der iunghe")
Fata - das Mädchen (se pronunţă "das medhen")
Bunicul - der Groβvater (se pronunţă "der grosfater")
Bunica - die Groβmutter (se pronunţă "di grosmuter")
Unchiul - der Onkel (se pronunţă "der onchel")
Mătuşa - die Tante (se pronunţă "di tante")
Sora - die Schwester (se pronunţă "di şvester")
Fratele - der Bruder (se pronunţă "der bruder")
Nepot - der Neffe (se pronunţă "der nefe")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Sunteţi casătorit(ă)? - Sind Sie verheiratet? (se pronunţă "sind si ferhairatet")
Fritz este tatal lui Aida si a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (se pronunţă "Fritz ist der fater fon Aida und fon Erica")
Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (se pronunţă "Aida ist di Tohter von Fritz")
Părinţii - die Eltern (se pronunţă "di eltern")
Tata - der Vater (se pronunţă "der fater")
Mama - die Mutter (se pronunţă "di muter")
Fiul - der Sohn (se pronunţă "der son")
Fiica - die Tochter (se pronunţă "di tohter")
Băiatul - der Junge (se pronunţă "der iunghe")
Fata - das Mädchen (se pronunţă "das medhen")
Bunicul - der Groβvater (se pronunţă "der grosfater")
Bunica - die Groβmutter (se pronunţă "di grosmuter")
Unchiul - der Onkel (se pronunţă "der onchel")
Mătuşa - die Tante (se pronunţă "di tante")
Sora - die Schwester (se pronunţă "di şvester")
Fratele - der Bruder (se pronunţă "der bruder")
Nepot - der Neffe (se pronunţă "der nefe")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Sunteţi casătorit(ă)? - Sind Sie verheiratet? (se pronunţă "sind si ferhairatet")
Fritz este tatal lui Aida si a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (se pronunţă "Fritz ist der fater fon Aida und fon Erica")
Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (se pronunţă "Aida ist di Tohter von Fritz")
LECTIA 10 : FORMULE DE SALUT (LEKTION 10 : DER GRÜßE)
Formule de
salut (der Grüße)
Bună ziua - Guten Tag (se pronunţă "gutăn tak")
Bună seara - Guten Abend (se pronunţă "gutăn abend")
Bine aţi venit! - Willkommen (se pronunţă "vilcomen")
Bună , Salut - Hallo (se pronunţă "halo")
Bună , Salut - Hi (se pronunţă "hai")
Bună , Salut - Grüß Gott (se pronunţă "grius got")
Bună , Salut - Servus (se pronunţă "servus" în Germania este folosit în momentul în care se salută două persoane de sex masculin)
Ce mai faci? - Wie geht's? (se pronunţă "vi gheţ")
Mulţumesc - Danke (se pronunţă "danche")
Mulţumesc! - Danke schön! (se pronunţă "danche şiun")
Mulţumesc mult - Vielen Dank (se pronunţă "filen danc")
Vă rog! - Bitte! (se pronunţă "bite" se foloseşte după Mulţumesc - Danke)
Cu plăcere! - Bitte schön! (se pronunţă "bite" se foloseşte după Mulţumesc! - Danke schön!)
Nu ai pentru ce! - Nichts zu danken! (se pronunţă "nihţ ţu danchen")
Noapte bună - Guten nacht (se pronunţă "guten naht")
Cu bine! - Mach's gut! (se pronunţă "max gut")
La revedere - Auf Wiedersehen (se pronunţă "auf viderzein")
Pa - Tschüss (se pronunţă "cius")
La revedere! - Auf Wiederhören! (se pronunţă "auf viderhioren" la telefon)
Scuzaţi-mă - Entschuldigung (se pronunţă "enşuldigung")
Îmi pare rău - Es Tut mir Leid (se pronunţă "es tut mia laid")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Da - Ja (se pronunţă "ia")
Nu - Nein (se pronunţă "nain")
Ajutor - Hilfe (se pronunţă "hilfe")
Cine, vă rog? - Wie bitte? (se pronunţă "vi bite")
Incântat de cunoştinţă - Freut mich (se pronunţă "froit mih")
Eu mă numesc - Ich heiße (se pronunţă "ih haise")
Eu mă numesc - Ich bin (se pronunţă "ih bin")
Numele meu este - Mein Name ist.. (se pronunţă "main name ist")
Nu vobesc germana - Ich kann nicht deutsch reden (se pronunţă "ih can niht doici reden")
Nu vobesc bine germana - Ich kann nicht so gut deutsch reden (se pronunţă "ih can niht so gut doici reden")
Nu înţeleg - Ich verstehe es nicht (se pronunţă "ih farşte es niht")
Pot să...? - Darf Ich...? (se pronunţă "darf ih")
Aş dori... - Ich möchte... (se pronunţă "ih miohte")
Puteţi sa mă ajutati ? - Können Sie mir helfen? (se pronunţă "chionen zi mi helfen")
Ce doriţi dumneavoastră? - Was möchten Sie? (se pronunţă "vas miohten zi")
Sunt bine.Si dumneavoastră? - Mir geht es gut und Ihnen? (se pronunţă "mir ghet es gut und inen")
Sunt bine.Dar tu? - Mir geht's gut und dir? (se pronunţă "mia gheţ gut und dia")
Cine este acesta/aceasta? - Wer ist das? (se pronunţă "ver ist das")
Cine esti tu? - Wer bist du? (se pronunţă "ver bist du")
Care este numele dumneavoastră de familie? - Wie ist Ihr Familienname? (se pronunţă "vi ist ir familienname")
Care este prenumele dumneavoastră? - Wie ist Ihr Vorname? (se pronunţă "vi ist ir forname")
Bună ziua - Guten Tag (se pronunţă "gutăn tak")
Bună seara - Guten Abend (se pronunţă "gutăn abend")
Bine aţi venit! - Willkommen (se pronunţă "vilcomen")
Bună , Salut - Hallo (se pronunţă "halo")
Bună , Salut - Hi (se pronunţă "hai")
Bună , Salut - Grüß Gott (se pronunţă "grius got")
Bună , Salut - Servus (se pronunţă "servus" în Germania este folosit în momentul în care se salută două persoane de sex masculin)
Ce mai faci? - Wie geht's? (se pronunţă "vi gheţ")
Mulţumesc - Danke (se pronunţă "danche")
Mulţumesc! - Danke schön! (se pronunţă "danche şiun")
Mulţumesc mult - Vielen Dank (se pronunţă "filen danc")
Vă rog! - Bitte! (se pronunţă "bite" se foloseşte după Mulţumesc - Danke)
Cu plăcere! - Bitte schön! (se pronunţă "bite" se foloseşte după Mulţumesc! - Danke schön!)
Nu ai pentru ce! - Nichts zu danken! (se pronunţă "nihţ ţu danchen")
Noapte bună - Guten nacht (se pronunţă "guten naht")
Cu bine! - Mach's gut! (se pronunţă "max gut")
La revedere - Auf Wiedersehen (se pronunţă "auf viderzein")
Pa - Tschüss (se pronunţă "cius")
La revedere! - Auf Wiederhören! (se pronunţă "auf viderhioren" la telefon)
Scuzaţi-mă - Entschuldigung (se pronunţă "enşuldigung")
Îmi pare rău - Es Tut mir Leid (se pronunţă "es tut mia laid")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Da - Ja (se pronunţă "ia")
Nu - Nein (se pronunţă "nain")
Ajutor - Hilfe (se pronunţă "hilfe")
Cine, vă rog? - Wie bitte? (se pronunţă "vi bite")
Incântat de cunoştinţă - Freut mich (se pronunţă "froit mih")
Eu mă numesc - Ich heiße (se pronunţă "ih haise")
Eu mă numesc - Ich bin (se pronunţă "ih bin")
Numele meu este - Mein Name ist.. (se pronunţă "main name ist")
Nu vobesc germana - Ich kann nicht deutsch reden (se pronunţă "ih can niht doici reden")
Nu vobesc bine germana - Ich kann nicht so gut deutsch reden (se pronunţă "ih can niht so gut doici reden")
Nu înţeleg - Ich verstehe es nicht (se pronunţă "ih farşte es niht")
Pot să...? - Darf Ich...? (se pronunţă "darf ih")
Aş dori... - Ich möchte... (se pronunţă "ih miohte")
Puteţi sa mă ajutati ? - Können Sie mir helfen? (se pronunţă "chionen zi mi helfen")
Ce doriţi dumneavoastră? - Was möchten Sie? (se pronunţă "vas miohten zi")
Sunt bine.Si dumneavoastră? - Mir geht es gut und Ihnen? (se pronunţă "mir ghet es gut und inen")
Sunt bine.Dar tu? - Mir geht's gut und dir? (se pronunţă "mia gheţ gut und dia")
Cine este acesta/aceasta? - Wer ist das? (se pronunţă "ver ist das")
Cine esti tu? - Wer bist du? (se pronunţă "ver bist du")
Care este numele dumneavoastră de familie? - Wie ist Ihr Familienname? (se pronunţă "vi ist ir familienname")
Care este prenumele dumneavoastră? - Wie ist Ihr Vorname? (se pronunţă "vi ist ir forname")
LECTIA 11 : CORPUL UMAN (LEKTION 11 : MENSCHLICHER KÖRPER)
Corpul uman
(Menschlicher
Körper)
ureche - ohr (se pronunţă "or")
dinţi - zähne (se pronunţă "ţene")
obraji - wange (se pronunţă "vange")
bărbie - kinn (se pronunţă "chin")
păr - haar (se pronunţă "har")
ochi - auge (se pronunţă "aughe")
gură - mund (se pronunţă "munt")
nas - nase (se pronunţă "naze")
piele - haut (se pronunţă "haut")
cap - kopf (se pronunţă "copf")
frunte - stirn (se pronunţă "ştirn")
faţă - gesicht (se pronunţă "gheziht")
gât - nacken (se pronunţă "nagn")
umăr - schulter (se pronunţă "şhultăr")
piept - brust (se pronunţă "brust")
burtă - bauch (se pronunţă "bauh")
inimă - herz (se pronunţă "herţ")
sânge - blut (se pronunţă "blut")
mană - hand (se pronunţă "hant")
cot - ellbogen (se pronunţă "elboghen")
deget mână - finger (se pronunţă "fingher")
picior - fuß (se pronunţă "fus")
genunchi - knie (se pronunţă "cnie")
gleznă - knöchel (se pronunţă "cnohel")
deget de la picior - zeh (se pronunţă "ţe")
muşchi - muskeln (se pronunţă "muscheln")
ficat - leber (se pronunţă "libar")
plămân - lunge (se pronunţă "lunghe")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Am dureri... - Ich habe schmerz ... (se pronunţă "ih habe şmerţ")
ureche - ohr (se pronunţă "or")
dinţi - zähne (se pronunţă "ţene")
obraji - wange (se pronunţă "vange")
bărbie - kinn (se pronunţă "chin")
păr - haar (se pronunţă "har")
ochi - auge (se pronunţă "aughe")
gură - mund (se pronunţă "munt")
nas - nase (se pronunţă "naze")
piele - haut (se pronunţă "haut")
cap - kopf (se pronunţă "copf")
frunte - stirn (se pronunţă "ştirn")
faţă - gesicht (se pronunţă "gheziht")
gât - nacken (se pronunţă "nagn")
umăr - schulter (se pronunţă "şhultăr")
piept - brust (se pronunţă "brust")
burtă - bauch (se pronunţă "bauh")
inimă - herz (se pronunţă "herţ")
sânge - blut (se pronunţă "blut")
mană - hand (se pronunţă "hant")
cot - ellbogen (se pronunţă "elboghen")
deget mână - finger (se pronunţă "fingher")
picior - fuß (se pronunţă "fus")
genunchi - knie (se pronunţă "cnie")
gleznă - knöchel (se pronunţă "cnohel")
deget de la picior - zeh (se pronunţă "ţe")
muşchi - muskeln (se pronunţă "muscheln")
ficat - leber (se pronunţă "libar")
plămân - lunge (se pronunţă "lunghe")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Am dureri... - Ich habe schmerz ... (se pronunţă "ih habe şmerţ")
LECTIA 12 : IN BUCATARIE SI LA MASA (LEKTION 12 : IN DER KÜCHE UND AUF TISCH)
In
Bucătărie (in der
Küche)
carne de vită - Rindfleisch (se pronunţă "rind-flaş")
carne de porc - Schweinefleisch (se pronunţă "şvain-flaş")
cafea - Kaffee (se pronunţă "cafe")
pui - Huhn (se pronunţă "hun")
peşte - Fisch (se pronunţă "fiş")
şuncă - Schinken (se pronunţă "şin-căn")
crenvuşti - Wurst (se pronunţă "vurşt")
brânză - Käse (se pronunţă "cheze")
ouă - Eier (se pronunţă "a-ia")
salată - Salat (se pronunţă "zalat")
legume - Gemüse (se pronunţă "ghemiuze")
castraveţi - Gurken (se pronunţă "gurchen")
morcovi - Karotten (se pronunţă "caroten")
roşii - Tomaten (se pronunţă "tomaten")
ceapă - Zwiebel (se pronunţă "ţvi-băl")
usturoi - Knoblauch (se pronunţă "cno-blau")
orez - Reis (se pronunţă "rais")
fasole - Bohnen (se pronunţă "bonăn")
cartofi - Kartoffeln (se pronunţă "cartofăl")
fructe - Obst (se pronunţă "obst")
mere - Äpfel (se pronunţă "afăl")
pâine - Brot (se pronunţă "brot")
pâine prăjită - Toast (se pronunţă "toast")
găluşte - Nudeln (se pronunţă "niu-dăl")
ceai - Tee (se pronunţă "tee")
suc - Saft (se pronunţă "saft")
apă - Wasser (se pronunţă "vasăr")
apă minerală - Mineralwasser (se pronunţă "mineralvasăr")
bere - Bier (se pronunţă "bi-ir")
vin - Wein (se pronunţă "vain")
sare - Salz (se pronunţă "salţ")
piper - Pfeffer (se pronunţă "pfefăr")
unt - Butter (se pronunţă "butăr")
lapte - Milch (se pronunţă "milh")
carne de vită - Rindfleisch (se pronunţă "rind-flaş")
carne de porc - Schweinefleisch (se pronunţă "şvain-flaş")
cafea - Kaffee (se pronunţă "cafe")
pui - Huhn (se pronunţă "hun")
peşte - Fisch (se pronunţă "fiş")
şuncă - Schinken (se pronunţă "şin-căn")
crenvuşti - Wurst (se pronunţă "vurşt")
brânză - Käse (se pronunţă "cheze")
ouă - Eier (se pronunţă "a-ia")
salată - Salat (se pronunţă "zalat")
legume - Gemüse (se pronunţă "ghemiuze")
castraveţi - Gurken (se pronunţă "gurchen")
morcovi - Karotten (se pronunţă "caroten")
roşii - Tomaten (se pronunţă "tomaten")
ceapă - Zwiebel (se pronunţă "ţvi-băl")
usturoi - Knoblauch (se pronunţă "cno-blau")
orez - Reis (se pronunţă "rais")
fasole - Bohnen (se pronunţă "bonăn")
cartofi - Kartoffeln (se pronunţă "cartofăl")
fructe - Obst (se pronunţă "obst")
mere - Äpfel (se pronunţă "afăl")
pâine - Brot (se pronunţă "brot")
pâine prăjită - Toast (se pronunţă "toast")
găluşte - Nudeln (se pronunţă "niu-dăl")
ceai - Tee (se pronunţă "tee")
suc - Saft (se pronunţă "saft")
apă - Wasser (se pronunţă "vasăr")
apă minerală - Mineralwasser (se pronunţă "mineralvasăr")
bere - Bier (se pronunţă "bi-ir")
vin - Wein (se pronunţă "vain")
sare - Salz (se pronunţă "salţ")
piper - Pfeffer (se pronunţă "pfefăr")
unt - Butter (se pronunţă "butăr")
lapte - Milch (se pronunţă "milh")
Intrebări
şi cuvinte de bază:
masă - Tisch
(se pronunţă "tiş")
scaun - Stuhl (se pronunţă "ştiul")
dulap - Schrank (se pronunţă "şranc")
legume proaspete - frisches Gemüse (se pronunţă "frişe ghemiuse")
mâncare de prânz - Mittagessen (se pronunţă "mitag-esăn")
Aş vrea... - Ich möchte... (se pronunţă "ih miohte")
Vreau ceva cu... - Ich möchte etwas mit... (se pronunţă "ih miohte etvas mit")
Puteţi sa-mi aduceţi un pahar/cană/sticlă cu... - Bitte geben Sie mir eine Glas/Tasse/Flasche mit... (se pronunţă "bite ghebăn zi mih aine glas/tase/flaşe mit")
Încă unul/una , va rog - Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte (se pronunţă "noh ainen(m)/aine(f)/ains(n) bite")
Am terminat - Ich bin fertig (se pronunţă "ih bin fertih")
Aş dori o salată de roşii - Ich will einen Tomatensalat (se pronunţă "ih vil ainen tomatăn-salat")
scaun - Stuhl (se pronunţă "ştiul")
dulap - Schrank (se pronunţă "şranc")
legume proaspete - frisches Gemüse (se pronunţă "frişe ghemiuse")
mâncare de prânz - Mittagessen (se pronunţă "mitag-esăn")
Aş vrea... - Ich möchte... (se pronunţă "ih miohte")
Vreau ceva cu... - Ich möchte etwas mit... (se pronunţă "ih miohte etvas mit")
Puteţi sa-mi aduceţi un pahar/cană/sticlă cu... - Bitte geben Sie mir eine Glas/Tasse/Flasche mit... (se pronunţă "bite ghebăn zi mih aine glas/tase/flaşe mit")
Încă unul/una , va rog - Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte (se pronunţă "noh ainen(m)/aine(f)/ains(n) bite")
Am terminat - Ich bin fertig (se pronunţă "ih bin fertih")
Aş dori o salată de roşii - Ich will einen Tomatensalat (se pronunţă "ih vil ainen tomatăn-salat")
LECTIA 13 : CUMPĂRĂTURI SI HAINE (LEKTION 13 : EINKAUFS UND KLEIDUNG)
Cumpărături
scump - teuer (se pronunţă "toiăr")
ieftin - billig (se pronunţă "bilih")
e prea scump - das ist zu teuer (se pronunţă "das ist ţu toiăr")
nu-l/n-o vreau - ich will es nicht (se pronunţă "ih vil es niht")
îl/o iau - ich nehme es (se pronunţă "ih neme es")
o pungă, vă rog - eine Tüte bitte (se pronunţă "aine tiute bite")
umbrelă - Regenschirm (se pronunţă "reghenşirm")
plic,scrisoare - Brief (se pronunţă "brif")
timbre - Briefmarken (se pronunţă "brifmarchen")
pix - Stift (se pronunţă "ştift")
cuptor cu microunde - Mikrowellen (se pronunţă "microvelen")
aspirator - Staubsauger (se pronunţă "ştob-zaugher")
telefon fix - Festnetztelefon (se pronunţă "festneţtelefon")
maşină de spălat rufe - Waschmaschinen (se pronunţă "vaş-maşinen")
frigider - Kühlschrank (se pronunţă "chiulşranc")
masă - Tisch (se pronunţă "tiş")
scaun - Stuhl (se pronunţă "ştiul")
dulap - Schrank (se pronunţă "şranc")
Haine
pantofi - schuhe (se pronunţă "şue")
costume - anzüge (se pronunţă "anţiughe")
cămasă cu mânecă scurtă - hemden kurzarm (se pronunţă "hemden curţarm")
cămasă cu mânecă lunga - hemden langarm (se pronunţă "hemden langarm")
maletă - langarm shirt (se pronunţă "langarm şărt")
pantaloni - hosen (se pronunţă "hozen")
scump - teuer (se pronunţă "toiăr")
ieftin - billig (se pronunţă "bilih")
e prea scump - das ist zu teuer (se pronunţă "das ist ţu toiăr")
nu-l/n-o vreau - ich will es nicht (se pronunţă "ih vil es niht")
îl/o iau - ich nehme es (se pronunţă "ih neme es")
o pungă, vă rog - eine Tüte bitte (se pronunţă "aine tiute bite")
umbrelă - Regenschirm (se pronunţă "reghenşirm")
plic,scrisoare - Brief (se pronunţă "brif")
timbre - Briefmarken (se pronunţă "brifmarchen")
pix - Stift (se pronunţă "ştift")
cuptor cu microunde - Mikrowellen (se pronunţă "microvelen")
aspirator - Staubsauger (se pronunţă "ştob-zaugher")
telefon fix - Festnetztelefon (se pronunţă "festneţtelefon")
maşină de spălat rufe - Waschmaschinen (se pronunţă "vaş-maşinen")
frigider - Kühlschrank (se pronunţă "chiulşranc")
masă - Tisch (se pronunţă "tiş")
scaun - Stuhl (se pronunţă "ştiul")
dulap - Schrank (se pronunţă "şranc")
Haine
pantofi - schuhe (se pronunţă "şue")
costume - anzüge (se pronunţă "anţiughe")
cămasă cu mânecă scurtă - hemden kurzarm (se pronunţă "hemden curţarm")
cămasă cu mânecă lunga - hemden langarm (se pronunţă "hemden langarm")
maletă - langarm shirt (se pronunţă "langarm şărt")
pantaloni - hosen (se pronunţă "hozen")
LECTIA 14 : NUMERALUL
Numeralul
ordinal se poate forma in urmatoarele moduri:
1.Pentru numerele de la 1 la 20 se adaugă terminaţia 'te'.
2.Pentru numerele de 20 la n se adauga terminatia 'ste'.
Excepţii: erste (primul) , dritte (al treilea) , siebte (al şaptelea) , achte (al optulea).
Numeralele ordinale se acordă in gen , număr si caz cu substantivul pe care îl însoţesc.
Numeralul de la 13 la 19 se formează din numeralul de la 3 la 9 la care se adaugă un 'zehn'. Excepţi constituie 16 la care se va pune 'sech' in loc de 'sechs' si 17 la care se va pune 'sibe' in loc de 'sieben'.
Numeralele de la 20 la 99 se formează astfel:
1.Pentru zeci fixe (10,20...90) se va pune unitatea corespunzătoare la care se va adauga terminaţia 'zig'. Excepţie o constituie 20 (zwanzig) şi 30 (dreißig).
2.Pentru zecile care nu sunt fixe formarea este diferită faţa de cea in limba romană (cifra unitatilor+und+cifra zecilor) , cifrele se scriu intr-un singur cuvânt şi dacă cifra unitatilor este 1 se va pune 'ein' in loc de 'eins'.
Numeralele de la 100 la 999 se formează astfel: se scrie cifra sutelor urmată de cifra zecilor iar la sutele intregi se formeaza din cifra unitatilor sutelor urmată de 'hundert'.
1.Pentru numerele de la 1 la 20 se adaugă terminaţia 'te'.
2.Pentru numerele de 20 la n se adauga terminatia 'ste'.
Excepţii: erste (primul) , dritte (al treilea) , siebte (al şaptelea) , achte (al optulea).
Numeralele ordinale se acordă in gen , număr si caz cu substantivul pe care îl însoţesc.
Numeralul de la 13 la 19 se formează din numeralul de la 3 la 9 la care se adaugă un 'zehn'. Excepţi constituie 16 la care se va pune 'sech' in loc de 'sechs' si 17 la care se va pune 'sibe' in loc de 'sieben'.
Numeralele de la 20 la 99 se formează astfel:
1.Pentru zeci fixe (10,20...90) se va pune unitatea corespunzătoare la care se va adauga terminaţia 'zig'. Excepţie o constituie 20 (zwanzig) şi 30 (dreißig).
2.Pentru zecile care nu sunt fixe formarea este diferită faţa de cea in limba romană (cifra unitatilor+und+cifra zecilor) , cifrele se scriu intr-un singur cuvânt şi dacă cifra unitatilor este 1 se va pune 'ein' in loc de 'eins'.
Numeralele de la 100 la 999 se formează astfel: se scrie cifra sutelor urmată de cifra zecilor iar la sutele intregi se formeaza din cifra unitatilor sutelor urmată de 'hundert'.
LECTIA 15 : SUBSTANTIVUL
Substantivul:
Genul Masculin
"Der" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul masculin.
Substantivul masculin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele săptămânii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mărci de automobile.
Substantivul masculin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich.
Substantivul: Genul Feminin
"Die" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul feminin.
Substantivul feminin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , râuri şi mărci de motociclete.
Substantivul feminin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -ür , -e , -enz , -ik , -ion , -tät , -in.
Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul terminaţiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin.
Substantivul: Genul Neutru
"Das" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul neutru.
Substantivele neutre pot fi identificate şi dacă arată rezultatul unei actiuni.
Substantivele neutre pot fi identificate şi după prefixe: das ge-...
Substantivele neutre pot fi identificate şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein , -tum , -ium , -um , -ment.
Formarea pluralului
Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotărât Die , indiferent de genul pe care îl are la singular.
Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se. exemplu: Der Tag - Die Tage
Sustativele masculine şi neutre care se termină in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au formă de plural! Forma de plural este identică cu cea de singular. Substantivele masculine care au în componenţa lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural.
Substativele care se termină în -nis şi -in îşi dublează consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen
Există de asemenea şi substantive care au forme numai la plural sau singular.
"Der" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul masculin.
Substantivul masculin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele săptămânii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mărci de automobile.
Substantivul masculin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich.
Substantivul: Genul Feminin
"Die" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul feminin.
Substantivul feminin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , râuri şi mărci de motociclete.
Substantivul feminin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -ür , -e , -enz , -ik , -ion , -tät , -in.
Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul terminaţiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin.
Substantivul: Genul Neutru
"Das" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul neutru.
Substantivele neutre pot fi identificate şi dacă arată rezultatul unei actiuni.
Substantivele neutre pot fi identificate şi după prefixe: das ge-...
Substantivele neutre pot fi identificate şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein , -tum , -ium , -um , -ment.
Formarea pluralului
Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotărât Die , indiferent de genul pe care îl are la singular.
Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se. exemplu: Der Tag - Die Tage
Sustativele masculine şi neutre care se termină in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au formă de plural! Forma de plural este identică cu cea de singular. Substantivele masculine care au în componenţa lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural.
Substativele care se termină în -nis şi -in îşi dublează consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen
Există de asemenea şi substantive care au forme numai la plural sau singular.
Substative
care au forme numai la singular:
das Alter , der Ärger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glück , die Hitze , die Kälte , der Lärm , die Zeit.
Substantive care au forme numai la plural:
die Alimente , die Einkünfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrüder , die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.
das Alter , der Ärger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glück , die Hitze , die Kälte , der Lärm , die Zeit.
Substantive care au forme numai la plural:
die Alimente , die Einkünfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrüder , die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.
LECTIA 16 : PRONUMELE INTEROGATIV
Pronumele
Interogativ
când? - wann? (se pronunţă "van?")
pănă când? - bis wann? (se pronunţă "bis van?")
de când? - seit wann? (se pronunţă "zait van?")
ce? - was? (se pronunţă "vas?")
de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")
de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?")
de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")
de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")
cine? - wer? (se pronunţă "viă?")
pe cine? - wen? (se pronunţă "vin?")
cui? - wem? (se pronunţă "viem?")
care? - welche? (se pronunţă "velhe?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")
cât de mult timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")
cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")
cum? - wie? (se pronunţă "vi?")
cât? - wieviel? (se pronunţă "vifil?")
unde? - wo? (se pronunţă "vo?")
la care?pe lângă care? - wobei? (se pronunţă "vobai?")
prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronunţă "vodoih?")
pentru ce?pentru care? - wofür? (se pronunţă "vofiur?")
împotriva cui? - wogegen? (se pronunţă "voghigăn?")
dincotro? - woher? (se pronunţă "vohea?")
încotro? - wohin? (se pronunţă "voin?")
cu ce? - womit? (se pronunţă "vo-mit?")
spre unde? - wonach? (se pronunţă "vo-nah?")
la ce? - woran? (se pronunţă "vo-ran?")
pe ce? - worauf? (se pronunţă "vo-rauf?")
de unde?din ce? - woraus? (se pronunţă "vo-raus?")
în ce/care?unde? - worin? (se pronunţă "vo-rin?")
peste ce?despre ce? - worüber? (se pronunţă "vo-riubăr?")
despre ce? - worum? (se pronunţă "vo-rum?")
sub ce?sub care? - worunter? (se pronunţă "vo-runtăr?")
despre ce/care? - wovon? (se pronunţă "vo-fon?")
în faţa cui? - wovor? (se pronunţă "vo-for?")
când? - wann? (se pronunţă "van?")
pănă când? - bis wann? (se pronunţă "bis van?")
de când? - seit wann? (se pronunţă "zait van?")
ce? - was? (se pronunţă "vas?")
de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")
de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?")
de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")
de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")
cine? - wer? (se pronunţă "viă?")
pe cine? - wen? (se pronunţă "vin?")
cui? - wem? (se pronunţă "viem?")
care? - welche? (se pronunţă "velhe?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")
cât de mult timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")
cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")
cum? - wie? (se pronunţă "vi?")
cât? - wieviel? (se pronunţă "vifil?")
unde? - wo? (se pronunţă "vo?")
la care?pe lângă care? - wobei? (se pronunţă "vobai?")
prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronunţă "vodoih?")
pentru ce?pentru care? - wofür? (se pronunţă "vofiur?")
împotriva cui? - wogegen? (se pronunţă "voghigăn?")
dincotro? - woher? (se pronunţă "vohea?")
încotro? - wohin? (se pronunţă "voin?")
cu ce? - womit? (se pronunţă "vo-mit?")
spre unde? - wonach? (se pronunţă "vo-nah?")
la ce? - woran? (se pronunţă "vo-ran?")
pe ce? - worauf? (se pronunţă "vo-rauf?")
de unde?din ce? - woraus? (se pronunţă "vo-raus?")
în ce/care?unde? - worin? (se pronunţă "vo-rin?")
peste ce?despre ce? - worüber? (se pronunţă "vo-riubăr?")
despre ce? - worum? (se pronunţă "vo-rum?")
sub ce?sub care? - worunter? (se pronunţă "vo-runtăr?")
despre ce/care? - wovon? (se pronunţă "vo-fon?")
în faţa cui? - wovor? (se pronunţă "vo-for?")
LECTIA 17 : PRONUMELE : PERSONAL , POSESIV SI REFLEXIV
Pronumele
Personal:
I sg. eu - ich (se pronunţă "ih")
II-a sg. tu - du (se pronunţă "du")
III-a sg. Masculin el - er (se pronunţă "ea")
III-a sg. Feminin ea - es (se pronunţă "ea")
III-a sg. Neutru ea - sie (se pronunţă "zi")
I pl. noi - wir (se pronunţă "via")
II-a pl. voi - ihr (se pronunţă "ir")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronunţă "zi")
Pronumele Posesiv:
I sg. al meu - mein (se pronunţă "main")
II-a sg. al tău - dein (se pronunţă "dain")
III-a sg. Masculin al său - sein (se pronunţă "zain")
III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronunţă "ir")
III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronunţă "zain")
I pl. al nostru - unser (se pronunţă "unzăr")
II-a pl. al vostru - euer (se pronunţă "oiăr")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronunţă "ir")
II-a sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr (se pronunţă "ir")
cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen?
Pronumele Reflexiv:
Acuzativ
I sg. pe mine - mich (se pronunţă "mih")
II-a sg. pe tine - dich (se pronunţă "dih")
III-a sg. pe el/ea - sich (se pronunţă "zih")
I pl. pe noi - uns (se pronunţă "unz")
II-a pl. pe voi - euch (se pronunţă "oih")
III-a pl. pe ei - sich (se pronunţă "zih")
Dativ
I sg. mie - mir (se pronunţă "mia")
II-a sg. ţie - dir (se pronunţă "dia")
III-a sg. lui/ei - sich (se pronunţă "zih")
I pl. nouă - uns (se pronunţă "unz")
II-a pl. vouă - euch (se pronunţă "oih")
III-a pl. lor - sich (se pronunţă "zih")
I sg. eu - ich (se pronunţă "ih")
II-a sg. tu - du (se pronunţă "du")
III-a sg. Masculin el - er (se pronunţă "ea")
III-a sg. Feminin ea - es (se pronunţă "ea")
III-a sg. Neutru ea - sie (se pronunţă "zi")
I pl. noi - wir (se pronunţă "via")
II-a pl. voi - ihr (se pronunţă "ir")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronunţă "zi")
Pronumele Posesiv:
I sg. al meu - mein (se pronunţă "main")
II-a sg. al tău - dein (se pronunţă "dain")
III-a sg. Masculin al său - sein (se pronunţă "zain")
III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronunţă "ir")
III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronunţă "zain")
I pl. al nostru - unser (se pronunţă "unzăr")
II-a pl. al vostru - euer (se pronunţă "oiăr")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronunţă "ir")
II-a sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr (se pronunţă "ir")
cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen?
Pronumele Reflexiv:
Acuzativ
I sg. pe mine - mich (se pronunţă "mih")
II-a sg. pe tine - dich (se pronunţă "dih")
III-a sg. pe el/ea - sich (se pronunţă "zih")
I pl. pe noi - uns (se pronunţă "unz")
II-a pl. pe voi - euch (se pronunţă "oih")
III-a pl. pe ei - sich (se pronunţă "zih")
Dativ
I sg. mie - mir (se pronunţă "mia")
II-a sg. ţie - dir (se pronunţă "dia")
III-a sg. lui/ei - sich (se pronunţă "zih")
I pl. nouă - uns (se pronunţă "unz")
II-a pl. vouă - euch (se pronunţă "oih")
III-a pl. lor - sich (se pronunţă "zih")
LECTIA 18 : ADVERBUL
Adverbul de
cauză răspunde la întrebările:
de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")
de ce? - wieso? (se pronunţă "varum?")
de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")
de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")
Adverbul de Cauză:
de aceea - darum (se pronunţă "da-rum")
aşadar/prin urmare - demnach (se pronunţă "dem-nah")
aşadar/prin urmare - somit (se pronunţă "zomit")
în caz de nevoie - notfalls (se pronunţă "not-fals")
deloc/în nici un caz - keinefalls (se pronunţă "kaine-fals")
totuşi/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronunţă "desen ungheahtet")
prin/drept urmare - infolgedessen (se pronunţă "in-fol-ghidesen")
şi anume/adică - nämlich (se pronunţă "nemlih")
în caz de nevoie - nötigenfalls (se pronunţă "notinghen-fals")
în cel mai rău caz - schlimmstenfalls (se pronunţă "şlimsten-fals")
totuşi/cu toate acestea - dennoch (se pronunţă "den-noh")
în alt caz - ansonsten (se pronunţă "anzonsten")
de aceea/din această cauză - deswegen (se pronunţă "dezvighen")
Adverbul de mod răspunde la întrebările:
cum? - wie? (se pronunţă "vi?")
Adverbul de Mod:
altfel - anders (se pronunţă "andărs")
în zadar - vergebens (se pronunţă "ferghebens")
astfel/aşa - so (se pronunţă "so")
în felul următor - folgendermaßen (se pronunţă "folghendermasen")
întămplător - zufällig (se pronunţă "ţufelih")
aşa de/atât de - derart (se pronunţă "derart")
cu grămada - haufenweise (se pronunţă "hofenvaize")
fireşte - allerdings (se pronunţă "alărdinghs")
mult - sehr (se pronunţă "zer")
abia - kaum (se pronunţă "caum")
excesiv de/extrem de - überaus (se pronunţă "iubăraus")
de altfel - sonst (se pronunţă "zonst")
numai/doar - nur (se pronunţă "nuăr")
cel putin/macăr - zumindest (se pronunţă "ţumindest")
în afară de aceasta/pe lângă aceasta - außerdem (se pronunţă "auserdem")
în plus/pe deasuprea - zudem (se pronunţă "ţudem")
Adverbul de timp răspunde la întrebările:
când? - wann? (se pronunţă "van?")
cât timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")
cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")
Adverbul de Timp:
la început - anfangs (se pronunţă "anfanghs")
curând - bald (se pronunţă "bald")
atunci/pe atunci - damals (se pronunţă "damalz")
apoi/atunci - dann (se pronunţă "dan")
acum - jetzt (se pronunţă "ieţ")
chiar acum/tocmai acum - eben (se pronunţă "ibăn")
mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronunţă "fo-est")
mai inainte - vorhin (se pronunţă "fo-hin")
azi - heute (se pronunţă "hoite")
maine - morgen (se pronunţă "morghen")
de atunci - seither (se pronunţă "zait-ea")
uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronunţă "biswailen")
poimaine - übermorgen (se pronunţă "iubermorghen")
multa vreme - lange (se pronunţă "langhe")
inca o data - nochmal (se pronunţă "nohmal")
rareori - selten (se pronunţă "zeltăn")
in zilele noastre - heutezutage (se pronunţă "hoiteţutaghe")
rareori - selten (se pronunţă "zeltăn")
intre timp - inzwischen (se pronunţă "inţvişen")
intre timp - mittlerweile (se pronunţă "mit-lavaile")
de curand/recent - neulich (se pronunţă "noi-lih")
de acum inainte - nunmehr (se pronunţă "nun-mea")
in fine - schließlich (se pronunţă "şlislih")
in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronunţă "ţuglaih")
la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronunţă "ţuleţt")
in sfarsit - endlich (se pronunţă "endlih")
mai devreme/mai curand - eher (se pronunţă "i-a")
ieri - gestern (se pronunţă "ghestărn")
de atunci - seitdem (se pronunţă "zait-dem")
intotdeauna - immer (se pronunţă "ima")
frecvent - häufig (se pronunţă "hoifih")
permanent/neincetat - stets (se pronunţă "şteţ")
Adverbul de loc răspunde la întrebările:
unde? - wo? (se pronunţă "vo?")
de unde? - woher? (se pronunţă "vo-hea?")
incotro?unde? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")
Adverbul de Loc:
aici - hier (se pronunţă "hia")
acolo - da (se pronunţă "da!")
acolo - dort (se pronunţă "dort")
inauntru - drinnen (se pronunţă "drinen")
sus - oben (se pronunţă "obăn")
dedesubt - unten (se pronunţă "untăn")
in exterior - außen (se pronunţă "ausăn")
inapoi - rückwärts (se pronunţă "riucwerţ")
de alaturi - nebenan (se pronunţă "nibăn-an")
in alta parte - andreswo (se pronunţă "andres-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronunţă "dahea")
aici incoace - hierher (se pronunţă "hia-hia")
la vale - bergab abwärts (se pronunţă "biergab abwerţ")
la deal - bergauf (se pronunţă "berg-auf")
inainte - vorwärts (se pronunţă "for-werţ")
in fata - vorn (se pronunţă "forn")
in spate - hinten (se pronunţă "hintăn")
la dreapta - rechts (se pronunţă "rehţ")
peste tot/oriunde - überall (se pronunţă "iuberal")
la stanga - links (se pronunţă "links")
undeva - irgendwo (se pronunţă "irgănd-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronunţă "da-hea")
in afara/extern - auswärts (se pronunţă "aus-werţ")
nicaieri - nirgendwo (se pronunţă "nirghen-vo")
pe aici in sus - hierhinauf (se pronunţă "hia-hinauf")
pe aici afara - hierhinaus (se pronunţă "hia-hinaus")
in sus - aufwärts (se pronunţă "auf-werţ")
intr-o parte - seitwärts (se pronunţă "zait-werţ")
incolo/intr-acolo - dahin (se pronunţă "da-hin")
de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")
de ce? - wieso? (se pronunţă "varum?")
de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")
de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")
Adverbul de Cauză:
de aceea - darum (se pronunţă "da-rum")
aşadar/prin urmare - demnach (se pronunţă "dem-nah")
aşadar/prin urmare - somit (se pronunţă "zomit")
în caz de nevoie - notfalls (se pronunţă "not-fals")
deloc/în nici un caz - keinefalls (se pronunţă "kaine-fals")
totuşi/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronunţă "desen ungheahtet")
prin/drept urmare - infolgedessen (se pronunţă "in-fol-ghidesen")
şi anume/adică - nämlich (se pronunţă "nemlih")
în caz de nevoie - nötigenfalls (se pronunţă "notinghen-fals")
în cel mai rău caz - schlimmstenfalls (se pronunţă "şlimsten-fals")
totuşi/cu toate acestea - dennoch (se pronunţă "den-noh")
în alt caz - ansonsten (se pronunţă "anzonsten")
de aceea/din această cauză - deswegen (se pronunţă "dezvighen")
Adverbul de mod răspunde la întrebările:
cum? - wie? (se pronunţă "vi?")
Adverbul de Mod:
altfel - anders (se pronunţă "andărs")
în zadar - vergebens (se pronunţă "ferghebens")
astfel/aşa - so (se pronunţă "so")
în felul următor - folgendermaßen (se pronunţă "folghendermasen")
întămplător - zufällig (se pronunţă "ţufelih")
aşa de/atât de - derart (se pronunţă "derart")
cu grămada - haufenweise (se pronunţă "hofenvaize")
fireşte - allerdings (se pronunţă "alărdinghs")
mult - sehr (se pronunţă "zer")
abia - kaum (se pronunţă "caum")
excesiv de/extrem de - überaus (se pronunţă "iubăraus")
de altfel - sonst (se pronunţă "zonst")
numai/doar - nur (se pronunţă "nuăr")
cel putin/macăr - zumindest (se pronunţă "ţumindest")
în afară de aceasta/pe lângă aceasta - außerdem (se pronunţă "auserdem")
în plus/pe deasuprea - zudem (se pronunţă "ţudem")
Adverbul de timp răspunde la întrebările:
când? - wann? (se pronunţă "van?")
cât timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")
cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")
Adverbul de Timp:
la început - anfangs (se pronunţă "anfanghs")
curând - bald (se pronunţă "bald")
atunci/pe atunci - damals (se pronunţă "damalz")
apoi/atunci - dann (se pronunţă "dan")
acum - jetzt (se pronunţă "ieţ")
chiar acum/tocmai acum - eben (se pronunţă "ibăn")
mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronunţă "fo-est")
mai inainte - vorhin (se pronunţă "fo-hin")
azi - heute (se pronunţă "hoite")
maine - morgen (se pronunţă "morghen")
de atunci - seither (se pronunţă "zait-ea")
uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronunţă "biswailen")
poimaine - übermorgen (se pronunţă "iubermorghen")
multa vreme - lange (se pronunţă "langhe")
inca o data - nochmal (se pronunţă "nohmal")
rareori - selten (se pronunţă "zeltăn")
in zilele noastre - heutezutage (se pronunţă "hoiteţutaghe")
rareori - selten (se pronunţă "zeltăn")
intre timp - inzwischen (se pronunţă "inţvişen")
intre timp - mittlerweile (se pronunţă "mit-lavaile")
de curand/recent - neulich (se pronunţă "noi-lih")
de acum inainte - nunmehr (se pronunţă "nun-mea")
in fine - schließlich (se pronunţă "şlislih")
in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronunţă "ţuglaih")
la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronunţă "ţuleţt")
in sfarsit - endlich (se pronunţă "endlih")
mai devreme/mai curand - eher (se pronunţă "i-a")
ieri - gestern (se pronunţă "ghestărn")
de atunci - seitdem (se pronunţă "zait-dem")
intotdeauna - immer (se pronunţă "ima")
frecvent - häufig (se pronunţă "hoifih")
permanent/neincetat - stets (se pronunţă "şteţ")
Adverbul de loc răspunde la întrebările:
unde? - wo? (se pronunţă "vo?")
de unde? - woher? (se pronunţă "vo-hea?")
incotro?unde? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")
Adverbul de Loc:
aici - hier (se pronunţă "hia")
acolo - da (se pronunţă "da!")
acolo - dort (se pronunţă "dort")
inauntru - drinnen (se pronunţă "drinen")
sus - oben (se pronunţă "obăn")
dedesubt - unten (se pronunţă "untăn")
in exterior - außen (se pronunţă "ausăn")
inapoi - rückwärts (se pronunţă "riucwerţ")
de alaturi - nebenan (se pronunţă "nibăn-an")
in alta parte - andreswo (se pronunţă "andres-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronunţă "dahea")
aici incoace - hierher (se pronunţă "hia-hia")
la vale - bergab abwärts (se pronunţă "biergab abwerţ")
la deal - bergauf (se pronunţă "berg-auf")
inainte - vorwärts (se pronunţă "for-werţ")
in fata - vorn (se pronunţă "forn")
in spate - hinten (se pronunţă "hintăn")
la dreapta - rechts (se pronunţă "rehţ")
peste tot/oriunde - überall (se pronunţă "iuberal")
la stanga - links (se pronunţă "links")
undeva - irgendwo (se pronunţă "irgănd-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronunţă "da-hea")
in afara/extern - auswärts (se pronunţă "aus-werţ")
nicaieri - nirgendwo (se pronunţă "nirghen-vo")
pe aici in sus - hierhinauf (se pronunţă "hia-hinauf")
pe aici afara - hierhinaus (se pronunţă "hia-hinaus")
in sus - aufwärts (se pronunţă "auf-werţ")
intr-o parte - seitwärts (se pronunţă "zait-werţ")
incolo/intr-acolo - dahin (se pronunţă "da-hin")
LECTIA 19 : PREPOZITII
Prepozitiile
la Acuzativ răspund la întrebarea:
incotro? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")
Prepozitii la Acuzativ:
la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronunţă "um")
fara - ohne (se pronunţă "one")
de-a lungul - entlang (se pronunţă "entlang")
pana la - bis (se pronunţă "one")
printre , prin - durch (se pronunţă "duih")
pentru - für (se pronunţă "fiur")
Prepozitiile la Dativ răspund la întrebarea:
unde? - wo? (se pronunţă "vo?")
Prepozitii la Acuzativ:
din - aus (se pronunţă "aus")
la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronunţă "bai")
cu - mit (se pronunţă "aus")
dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronunţă "nah")
de , din , de la - seit (se pronunţă "zait")
de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronunţă "fon")
la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronunţă "ţu")
incotro? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")
Prepozitii la Acuzativ:
la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronunţă "um")
fara - ohne (se pronunţă "one")
de-a lungul - entlang (se pronunţă "entlang")
pana la - bis (se pronunţă "one")
printre , prin - durch (se pronunţă "duih")
pentru - für (se pronunţă "fiur")
Prepozitiile la Dativ răspund la întrebarea:
unde? - wo? (se pronunţă "vo?")
Prepozitii la Acuzativ:
din - aus (se pronunţă "aus")
la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronunţă "bai")
cu - mit (se pronunţă "aus")
dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronunţă "nah")
de , din , de la - seit (se pronunţă "zait")
de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronunţă "fon")
la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronunţă "ţu")
LECTIA 20 : CONJUNCTII
Conjuncţiile
Coordonatoare:
şi - und (se pronunţă "und")
sau - oder (se pronunţă "odăr")
dar , însa - aber (se pronunţă "abăr")
ci - sondern (se pronunţă "zondărn")
pentru că - denn (se pronunţă "den")
nici - weder (se pronunţă "vidăr")
nu numai - nicht nur (se pronunţă "niht nur")
când - bald (se pronunţă "bald")
parţial - teils (se pronunţă "tails")
atât - sowohl (se pronunţă "zovol")
pe de altă parte - andererseits (se pronunţă "andrezaiţ")
pe de o parte - einerseits (se pronunţă "ainezaiţ")
şi - und (se pronunţă "und")
sau - oder (se pronunţă "odăr")
dar , însa - aber (se pronunţă "abăr")
ci - sondern (se pronunţă "zondărn")
pentru că - denn (se pronunţă "den")
nici - weder (se pronunţă "vidăr")
nu numai - nicht nur (se pronunţă "niht nur")
când - bald (se pronunţă "bald")
parţial - teils (se pronunţă "tails")
atât - sowohl (se pronunţă "zovol")
pe de altă parte - andererseits (se pronunţă "andrezaiţ")
pe de o parte - einerseits (se pronunţă "ainezaiţ")
Conjuncţiile
Subordonatoare:
ca - dass (se pronunţă "das")
când - als (se pronunţă "alz")
când - wenn (se pronunţă "ven")
în timp ce - während (se pronunţă "verend")
înainte să - bevor (se pronunţă "befoa")
până - bis (se pronunţă "bis")
după ce - nachdem (se pronunţă "nahdem")
de îndată ce - sobald (se pronunţă "zobalt")
atât timp cât - solange (se pronunţă "zolanghe")
de cănd - seit (se pronunţă "zait")
ori de câte ori - so oft (se pronunţă "zo oft")
cum - wie (se pronunţă "vi")
ca şi cum - als ob (se pronunţă "alz op")
aţa încât - so dass (se pronunţă "zo das")
ca să - damit (se pronunţă "damit")
fiindcă - wiel (se pronunţă "vil")
deoarece - da (se pronunţă "da")
mai ales că - zumal (se pronunţă "ţumal")
deşi , cu toate că - obwohl (se pronunţă "opvol")
deşi - obgleich (se pronunţă "opglaih")
cu toate acestea - trotzdem (se pronunţă "troţdem")
dacă , când - wenn (se pronunţă "ven")
în caz că - falls (se pronunţă "fals")
ca - dass (se pronunţă "das")
când - als (se pronunţă "alz")
când - wenn (se pronunţă "ven")
în timp ce - während (se pronunţă "verend")
înainte să - bevor (se pronunţă "befoa")
până - bis (se pronunţă "bis")
după ce - nachdem (se pronunţă "nahdem")
de îndată ce - sobald (se pronunţă "zobalt")
atât timp cât - solange (se pronunţă "zolanghe")
de cănd - seit (se pronunţă "zait")
ori de câte ori - so oft (se pronunţă "zo oft")
cum - wie (se pronunţă "vi")
ca şi cum - als ob (se pronunţă "alz op")
aţa încât - so dass (se pronunţă "zo das")
ca să - damit (se pronunţă "damit")
fiindcă - wiel (se pronunţă "vil")
deoarece - da (se pronunţă "da")
mai ales că - zumal (se pronunţă "ţumal")
deşi , cu toate că - obwohl (se pronunţă "opvol")
deşi - obgleich (se pronunţă "opglaih")
cu toate acestea - trotzdem (se pronunţă "troţdem")
dacă , când - wenn (se pronunţă "ven")
în caz că - falls (se pronunţă "fals")
Conjuncţiile
subordonatoare fac ca verbul să stea la sfârşitul propoziţiei pe
care o introduc.
Exemple:
Eu merg acasă să dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronunţă "ih ghee ţu hauze damit ih şlafăn kan")
Eu merg acasă să dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronunţă "ih ghee ţu hauze damit ih şlafăn kan")
LECTIA 21 : CONJUGAREA VERBELOR
Infinitivul
verbului este forma acestuia în dicţionar.
Exemplu :
gehen
- a merge
(rădăcina verbului = geh)
ich - rădăcina verbului + e - gehe
du - rădăcina verbului + st - gehst
er/sie/es - rădăcina verbului + t - geht
wir - infinitivul verbului - gehen
ihr - rădăcina verbului + t - geht
sie - infinitivul verbului - gehen
ich - rădăcina verbului + e - gehe
du - rădăcina verbului + st - gehst
er/sie/es - rădăcina verbului + t - geht
wir - infinitivul verbului - gehen
ihr - rădăcina verbului + t - geht
sie - infinitivul verbului - gehen
Verbele ale
căror rădăcina se termină în : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm
, la persoana a 2-a singular si plural si a 3-a singular se va adăuga
un 'e' între verb si terminaţiile anterioare.
Exemplu :
arbeiten
- a munci
(rădăcina verbului = arbeit)
ich - rădăcina verbului + e - arbeite
du - rădăcina verbului + e + st - arbeitest
er/sie/es - rădăcina verbului + e + t - arbeitet
wir - infinitivul verbului - arbeiten
ihr - rădăcina verbului + e + t - arbeitet
sie - infinitivul verbului - arbeiten
ich - rădăcina verbului + e - arbeite
du - rădăcina verbului + e + st - arbeitest
er/sie/es - rădăcina verbului + e + t - arbeitet
wir - infinitivul verbului - arbeiten
ihr - rădăcina verbului + e + t - arbeitet
sie - infinitivul verbului - arbeiten
Verbele ale
căror rădăcina se termina în : s , ss , ß , x sau z , la
persoana a 2-a singular se va înlocui terminaţia 'st' cu 't'.
Exemplu :
tanzen
- a dansa
(rădăcina verbului = tanz)
ich - rădăcina verbului + e - tanze
du - rădăcina verbului + t - tanzt
er/sie/es - rădăcina verbului + t - tanzt
wir - infinitivul verbului - tanzen
ihr - rădăcina verbului + t - tanzt
sie - infinitivul verbului - tanzen
ich - rădăcina verbului + e - tanze
du - rădăcina verbului + t - tanzt
er/sie/es - rădăcina verbului + t - tanzt
wir - infinitivul verbului - tanzen
ihr - rădăcina verbului + t - tanzt
sie - infinitivul verbului - tanzen
Verbe a
căror formă trebuie învaţată pe de rost:
bringen
- a aduce
(rădăcina verbului = bring)
ich
- bringe
du - bringst
er/sie/es - bringt
wir - bringen
ihr - bringt
sie - bringen
du - bringst
er/sie/es - bringt
wir - bringen
ihr - bringt
sie - bringen
finden
- a găsi
(rădăcina verbului = find)
ich - finde
du - findest
er/sie/es - findet
wir - finden
ihr - findet
sie - finden
ich - finde
du - findest
er/sie/es - findet
wir - finden
ihr - findet
sie - finden
hören
- a auzi
(rădăcina verbului = hör)
ich - höre
du - hörst
er/sie/es - hört
wir - hören
ihr - hört
sie - hören
ich - höre
du - hörst
er/sie/es - hört
wir - hören
ihr - hört
sie - hören
lesen
- a citi
ich - lese
du - liest
er/sie/es - liest
wir - lesen
ihr - lest
sie - lesen
ich - lese
du - liest
er/sie/es - liest
wir - lesen
ihr - lest
sie - lesen
sagen
- a spune
(rădăcina verbului = sag)
ich - sage
du - sagst
er/sie/es - sagt
wir - sagen
ihr - sagt
sie - sagen
ich - sage
du - sagst
er/sie/es - sagt
wir - sagen
ihr - sagt
sie - sagen
LECTIA 22 : VERBELE AUXILIARE SI MODALE
Verbele
auxiliare se folosesc la formarea timpurilor compuse şi a
condiţionalului.
haben - a avea
haben - a avea
Prezent
ich habe - eu am
du hast - tu ai
er hat - el are
wir haben - noi avem
ihr habt - voi aveţi
sie haben - ei au
ich habe - eu am
du hast - tu ai
er hat - el are
wir haben - noi avem
ihr habt - voi aveţi
sie haben - ei au
Viitor
simplu
ich werde haben - eu voi avea
du wirst haben - tu vei avea
er wird haben - el va avea
wir werden haben - noi vom avea
ihr werdet haben - voi veţi avea
sie werden haben - ei vor avea
sein - a fi
ich werde haben - eu voi avea
du wirst haben - tu vei avea
er wird haben - el va avea
wir werden haben - noi vom avea
ihr werdet haben - voi veţi avea
sie werden haben - ei vor avea
sein - a fi
Prezent
ich bin - eu sunt
du bist - tu eşti
er ist - el este
wir sind - noi suntem
ihr seid - voi sunteţi
sie sind - ei sunt
ich bin - eu sunt
du bist - tu eşti
er ist - el este
wir sind - noi suntem
ihr seid - voi sunteţi
sie sind - ei sunt
Viitor
simplu
ich werde sein - eu voi fi
du wirst sein - tu vei fi
er wird sein - el va fi
wir werden sein - noi vom fi
ihr werdet sein - voi veţi fi
sie werden sein - ei vor fi
werden - a deveni
ich werde sein - eu voi fi
du wirst sein - tu vei fi
er wird sein - el va fi
wir werden sein - noi vom fi
ihr werdet sein - voi veţi fi
sie werden sein - ei vor fi
werden - a deveni
Prezent
ich werde - eu voi
du wirst - tu vei
er wird - el va
wir werden - noi vom
ihr werdet - voi veţi
sie werden - ei vor
ich werde - eu voi
du wirst - tu vei
er wird - el va
wir werden - noi vom
ihr werdet - voi veţi
sie werden - ei vor
Viitor
simplu
ich werde werden - eu voi deveni
du wirst werden - tu vei deveni
er wird werden - el va deveni
wir werden werden - noi vom deveni
ihr werdet werden - voi veţi deveni
sie werden werden - ei vor deveni
ich werde werden - eu voi deveni
du wirst werden - tu vei deveni
er wird werden - el va deveni
wir werden werden - noi vom deveni
ihr werdet werden - voi veţi deveni
sie werden werden - ei vor deveni
Verbele modale
în limba germană se pun după subiect in propoziţie iar verbul
principal se duce automat la sfârşitul propoziţiei.
dürfen - a avea voie să
dürfen - a avea voie să
Prezent
ich darf - eu am voie să
du darfst - tu ai voie să
er darf - el are voie să
wir dürfen - noi avem voie să
ihr dürft - voi aveţi voie să
sie dürfen - ei au voie să
ich darf - eu am voie să
du darfst - tu ai voie să
er darf - el are voie să
wir dürfen - noi avem voie să
ihr dürft - voi aveţi voie să
sie dürfen - ei au voie să
Perfect
compus
ich habe gedurft - eu am avut voie să
du hast gedurft - tu ai avut voie să
er hat gedurft - el a avut voie să
wir haben gedurft - noi am avut voie să
ihr habt gedurft - voi aţi avut voie să
sie haben gedurft - ei au avut voie să
ich habe gedurft - eu am avut voie să
du hast gedurft - tu ai avut voie să
er hat gedurft - el a avut voie să
wir haben gedurft - noi am avut voie să
ihr habt gedurft - voi aţi avut voie să
sie haben gedurft - ei au avut voie să
Viitor
simplu
ich werde durfen - eu voi avea voie să
du wirst durfen - tu vei avea voie să
er wird durfen - el va avea voie să
wir werden durfen - noi vom avea voie să
ihr werdet durfen - voi veţi avea voie să
sie werden durfen - ei vor avea voie să
können - a putea
ich werde durfen - eu voi avea voie să
du wirst durfen - tu vei avea voie să
er wird durfen - el va avea voie să
wir werden durfen - noi vom avea voie să
ihr werdet durfen - voi veţi avea voie să
sie werden durfen - ei vor avea voie să
können - a putea
Prezent
ich kann - eu pot
du kannst - tu poţi
er kann - el pot
wir können - noi putem
ihr könnt - voi puteţi
sie können - ei pot
ich kann - eu pot
du kannst - tu poţi
er kann - el pot
wir können - noi putem
ihr könnt - voi puteţi
sie können - ei pot
Perfect
compus
ich habe gekonnt - eu am putut
du hast gekonnt - tu ai putut
er hat gekonnt - el a putut
wir haben gekonnt - noi am putut
ihr habt gekonnt - voi aţi putut
sie haben gekonnt - ei au putut
ich habe gekonnt - eu am putut
du hast gekonnt - tu ai putut
er hat gekonnt - el a putut
wir haben gekonnt - noi am putut
ihr habt gekonnt - voi aţi putut
sie haben gekonnt - ei au putut
Viitor
simplu
ich werde können - eu voi putea
du wirst können - tu vei putea
er wird können - el va putea
wir werden können - noi vom putea
ihr werdet können - voi veţi putea
sie werden können - ei vor putea
mögen - a-i plăcea
ich werde können - eu voi putea
du wirst können - tu vei putea
er wird können - el va putea
wir werden können - noi vom putea
ihr werdet können - voi veţi putea
sie werden können - ei vor putea
mögen - a-i plăcea
Prezent
ich mag - îmi place
du magst - îţi place
er mag - lui/ei îi place
wir mögen - nouă ne place
ihr mögt - vouă vă place
sie mögen - le place
ich mag - îmi place
du magst - îţi place
er mag - lui/ei îi place
wir mögen - nouă ne place
ihr mögt - vouă vă place
sie mögen - le place
Perfect
compus
ich habe gemocht - mi-a plăcut
du hast gemocht - ti-a plăcut
er hat gemocht - lui/ei i-a placut
wir haben gemocht - nouă ne-a plăcut
ihr habt gemocht - vouă v-a placut
sie haben gemocht - le-a plăcut
ich habe gemocht - mi-a plăcut
du hast gemocht - ti-a plăcut
er hat gemocht - lui/ei i-a placut
wir haben gemocht - nouă ne-a plăcut
ihr habt gemocht - vouă v-a placut
sie haben gemocht - le-a plăcut
Viitor
simplu
ich werde mögen - îmi va plăcea
du wirst mögen - îşi va plăcea
er wird mögen - îi va plăcea
wir werden mögen - ne va plăcea
ihr werdet mögen - vă va plăcea
sie werden mögen - le va plăcea
müssen - a trebui neaparat
ich werde mögen - îmi va plăcea
du wirst mögen - îşi va plăcea
er wird mögen - îi va plăcea
wir werden mögen - ne va plăcea
ihr werdet mögen - vă va plăcea
sie werden mögen - le va plăcea
müssen - a trebui neaparat
Prezent
ich muss - eu trebuie (neaparat) să
du musst - tu trebuie (neaparat) să
er muss - el trebuie (neaparat) să
wir müssen - noi trebuie (neaparat) să
ihr müsst - voi trebui (neaparat) să
sie müssen - ei trebuie (neaparat) să
ich muss - eu trebuie (neaparat) să
du musst - tu trebuie (neaparat) să
er muss - el trebuie (neaparat) să
wir müssen - noi trebuie (neaparat) să
ihr müsst - voi trebui (neaparat) să
sie müssen - ei trebuie (neaparat) să
Perfect
compus
ich habe gemusst - eu a trebuit (neaparat) să
du hast gemusst - tu a trebuit (neaparat) să
er hat gemusst - a trebuit (neaparat) să
wir haben gemusst - noi a trebuit (neaparat) să
ihr habt gemusst - voi a trebuit (neaparat) să
sie haben gemusst - a trebuit (neaparat) să
ich habe gemusst - eu a trebuit (neaparat) să
du hast gemusst - tu a trebuit (neaparat) să
er hat gemusst - a trebuit (neaparat) să
wir haben gemusst - noi a trebuit (neaparat) să
ihr habt gemusst - voi a trebuit (neaparat) să
sie haben gemusst - a trebuit (neaparat) să
Viitor
simplu
ich werde müssen - eu va trebui (neaparat) să
du wirst müssen - tu va trebui (neaparat) să
er wird müssen - va trebui (neaparat) să
wir werden müssen - noi va trebui (neaparat) să
ihr werdet müssen - voi va trebui (neaparat) să
sie werden müssen - va trebui (neaparat) să
sollen - a trebui să
ich werde müssen - eu va trebui (neaparat) să
du wirst müssen - tu va trebui (neaparat) să
er wird müssen - va trebui (neaparat) să
wir werden müssen - noi va trebui (neaparat) să
ihr werdet müssen - voi va trebui (neaparat) să
sie werden müssen - va trebui (neaparat) să
sollen - a trebui să
Prezent
ich soll - eu ar trebuie să
du sollst - tu ar trebuie să
er soll - el ar trebuie să
wir sollen - noi ar trebuie să
ihr sollt - voi ar trebui să
sie sollen - ei ar trebuie să
ich soll - eu ar trebuie să
du sollst - tu ar trebuie să
er soll - el ar trebuie să
wir sollen - noi ar trebuie să
ihr sollt - voi ar trebui să
sie sollen - ei ar trebuie să
Perfect
compus
ich habe gesollt - eu ar fi trebuit să
du hast gesollt - tu ar fi trebuit să
er hat gesollt - ar fi trebuit să
wir haben gesollt - noi ar fi trebuit să
ihr habt gesollt - voi ar fi trebuit să
sie haben gesollt - ar fi trebuit să
ich habe gesollt - eu ar fi trebuit să
du hast gesollt - tu ar fi trebuit să
er hat gesollt - ar fi trebuit să
wir haben gesollt - noi ar fi trebuit să
ihr habt gesollt - voi ar fi trebuit să
sie haben gesollt - ar fi trebuit să
Viitor
simplu
ich werde sollen - eu va trebui să
du wirst sollen - tu va trebui să
er wird sollen - va trebui să
wir werden sollen - noi va trebui să
ihr werdet sollen - voi va trebui să
sie werden sollen - va trebui să
wollen - a vrea
ich werde sollen - eu va trebui să
du wirst sollen - tu va trebui să
er wird sollen - va trebui să
wir werden sollen - noi va trebui să
ihr werdet sollen - voi va trebui să
sie werden sollen - va trebui să
wollen - a vrea
Prezent
ich will - eu vreau
du willst - tu vrei
er will - el vrea
wir wollen - noi vrem
ihr wollt - voi vreţi
sie wollen - ei vor
ich will - eu vreau
du willst - tu vrei
er will - el vrea
wir wollen - noi vrem
ihr wollt - voi vreţi
sie wollen - ei vor
Perfect
compus
ich habe gewollt - eu am vrut
du hast gewollt - tu ai vrut
er hat gewollt - el a vrut
wir haben gewollt - noi am vrut
ihr habt gewollt - voi aţi vrut
sie haben gewollt - ei au vrut
ich habe gewollt - eu am vrut
du hast gewollt - tu ai vrut
er hat gewollt - el a vrut
wir haben gewollt - noi am vrut
ihr habt gewollt - voi aţi vrut
sie haben gewollt - ei au vrut
Viitor
simplu
ich werde wollen - eu voi vrea
du wirst wollen - tu vei vrea
er wird wollen - el va vrea
wir werden wollen - noi vom vrea
ihr werdet wollen - voi veţi vrea
sie werden wollen - ei vor vrea
ich werde wollen - eu voi vrea
du wirst wollen - tu vei vrea
er wird wollen - el va vrea
wir werden wollen - noi vom vrea
ihr werdet wollen - voi veţi vrea
sie werden wollen - ei vor vrea
LECTIA 23 : LISTA VERBELOR IMPORTANTE
sprechen
- a vorbi
arbeiten - a munci
bekommen - a obţine
bleiben - a rămâne
brauchen - a avea nevoie
bringen - a aduce
denken - a gândi
essen - a mânca
fahren - a conduce
finden - a găsi
fragen - a întreba
geben - a da
gehen - a merge
gehören - a aparţine
glauben - a crede
haben - a avea
halten - a opri
heißen - a se numi
helfen - a ajuta
hören - a auzi
kaufen - a cumpara
kennen - a cunoaşte
kommen - a veni
können - a putea
lassen - a lăsa
laufen - a funcţiona
leben - a trăi
legen - a se aşeza
liegen - a sta aşezat
sagen - a spune
schlafen - a dormi
schlagen - a lovi
schreiben - a scrie
sehen - a vedea
sein - a fi
sitzen - a sta
sollen - a trebui să
spielen - a se juca
stehen - a sta
stellen - a pune
machen - a face
mögen - a plăcea
müssen - a trebui
nehmen - a lua
tragen - a purta
treffen - a întâlni
tun - a face
warten - a aştepta
werden - a deveni
werfen - a arunca
wissen - a ştii
wohnen - a locui
wollen - a vrea
ziehen - a trage
tragen - a purta
arbeiten - a munci
bekommen - a obţine
bleiben - a rămâne
brauchen - a avea nevoie
bringen - a aduce
denken - a gândi
essen - a mânca
fahren - a conduce
finden - a găsi
fragen - a întreba
geben - a da
gehen - a merge
gehören - a aparţine
glauben - a crede
haben - a avea
halten - a opri
heißen - a se numi
helfen - a ajuta
hören - a auzi
kaufen - a cumpara
kennen - a cunoaşte
kommen - a veni
können - a putea
lassen - a lăsa
laufen - a funcţiona
leben - a trăi
legen - a se aşeza
liegen - a sta aşezat
sagen - a spune
schlafen - a dormi
schlagen - a lovi
schreiben - a scrie
sehen - a vedea
sein - a fi
sitzen - a sta
sollen - a trebui să
spielen - a se juca
stehen - a sta
stellen - a pune
machen - a face
mögen - a plăcea
müssen - a trebui
nehmen - a lua
tragen - a purta
treffen - a întâlni
tun - a face
warten - a aştepta
werden - a deveni
werfen - a arunca
wissen - a ştii
wohnen - a locui
wollen - a vrea
ziehen - a trage
tragen - a purta
LECTIA 24 : TEXTE TRADUSE/VOCABULAR (LEKTION 24 : ÜBERSETZT TEXTE/WORTSCHATZ)
1. Limba
Germană este limba naţională a Germaniei.
1. Deutsch ist
die Nationalsprache von Deutschland.
2. In Germania locuiesc aproximativ 82 milioane de oameni , în Austria 8 milioane şi în Elveţia 7 milioane.
2. In
Deutschland leben ungefähr 82 Millionen Menschen , in Österreich 8
Millionen und in der Schweiz 7 Millionen.
3. Capitala Germaniei este Berlin. Berlin are 3,5 milioane de locuitori şi este cel mai mare oraş din Germania.
3. Die
Hauptstadt von Deutschland ist Berlin. Berlin ist auch mit 3,5
Millionen Menschen die größte Stadt von Deutschland.
4. Steagul Germaniei este negru , roşu , auriu.
4. Die Flagge
von Deutschland ist schwarz , rot , gold.
5. Limba Germană este limba naţională a Austriei.
5. Deutsch ist
die Nationalsprache von Österreich.
6. Capitala Austriei este Viena. Viena are 1,5 milioane de locuitori şi este cel mai mare oraş din Austria.
6. Die
Hauptstadt von Österreich ist Wien. Wien ist auch mit 1,5 Millionen
Menschen die größte Stadt von Österreich.
7. Steagul Austriei este roşu , alb , roşu.
7. Die Flagge
von Österreich ist rot , weiß , rot.
8. Limba Germană este cea mai mare limba Naţională a Elveţiei.
8. Deutsch ist
die größte Nationalsprache der Schweiz.
9. Capitala Elveţiei este Berna.Cel mai mare oraş din Elveţia cu aproximativ 840.000 de mii de locuitori este Zurich.
9. Die
Hauptstadt der Schweiz ist Bern. Die größte Stadt der Schweiz mit
ungefähr 840.000 Menschen ist Zürich.
10. Steagul Elvetiei este roşu cu o cruce albă.
10. Die Flagge
der Schweiz ist rot mit weißem Kreuz.
LECTIA 25 : DESPRE AUTOTURISME (LEKTION 25 : ÜBER AUTOS)
Autoturism -
Auto
(se pronunţă "auto")
Autoturism - PKW (se pronunţă "pkv")
Camion - LKW (se pronunţă "lkv")
Producător (Fabricant) - Hersteller (se pronunţă "hea-ştelă")
Tipul vehiculului - Fahrzeugtyp (se pronunţă "farţoig-tip")
Anul producţiei (Anul construcţiei) - baujahr (se pronunţă "bau-iar")
în anul - in der jahr (se pronunţă "in der iar")
Viteză - Geschwindigkeit (se pronunţă "gheşvindihkait")
am mers cu viteza de 50 de km - Ich war mit einer Geschwindigkeit von 50 km (se pronunţă "ih va mit ainăr gheşvindihkait fon 50 km")
Numărul de uşi - Anzahl der Türen (se pronunţă "anţal der tiurăn")
Numărul de locuri - Anzahl Sitzplätze (se pronunţă "anţal ziţpleţe")
Piese Auto - Auto teile (se pronunţă "auto taile")
Anvelopă - Reifen (se pronunţă "raifăn")
Tipul Anvelopei - Reifentyp (se pronunţă "raifăn-tip")
Oglindă - Spiegel (se pronunţă "şpighel")
Garnitura de chiulasă - Kopfdichtung (se pronunţă "kof-dihtung")
Filtru de ulei - Ölfilter (se pronunţă "oil-filtăr")
Filtru de aer - Luftfilter (se pronunţă "luft-filtăr")
De înaltă calitate - Der hochwertige (se pronunţă "der hoh-vertighe")
Frâne - Bremsen (se pronunţă "bremzen")
Transmisie manuală - Schaltgetriebe (se pronunţă "şalt-ghetribe")
Tipul de carburant - Kraftstoffart (se pronunţă "kraft-ştofart")
Clasa de poluare - Schadstoffklasse (se pronunţă "şad-ştof-klase")
Transmisie - getriebe (se pronunţă "ghetribe")
Cutia de viteze (Transmisie manuală) - Schaltgetriebe (se pronunţă "şalt-ghetribe")
Rugină - Rost (se pronunţă "rost")
Vitezometru - tachometer (se pronunţă "taho-metăr")
Vînd - verkaufen (se pronunţă "fer-kaufăn")
Cumpar - kaufen (se pronunţă "kaufăn")
închiriez - mieten (se pronunţă "mităn")
lăţime - Breite (se pronunţă "braite")
înălţime - Höhe (se pronunţă "hio-o")
Autoturism - PKW (se pronunţă "pkv")
Camion - LKW (se pronunţă "lkv")
Producător (Fabricant) - Hersteller (se pronunţă "hea-ştelă")
Tipul vehiculului - Fahrzeugtyp (se pronunţă "farţoig-tip")
Anul producţiei (Anul construcţiei) - baujahr (se pronunţă "bau-iar")
în anul - in der jahr (se pronunţă "in der iar")
Viteză - Geschwindigkeit (se pronunţă "gheşvindihkait")
am mers cu viteza de 50 de km - Ich war mit einer Geschwindigkeit von 50 km (se pronunţă "ih va mit ainăr gheşvindihkait fon 50 km")
Numărul de uşi - Anzahl der Türen (se pronunţă "anţal der tiurăn")
Numărul de locuri - Anzahl Sitzplätze (se pronunţă "anţal ziţpleţe")
Piese Auto - Auto teile (se pronunţă "auto taile")
Anvelopă - Reifen (se pronunţă "raifăn")
Tipul Anvelopei - Reifentyp (se pronunţă "raifăn-tip")
Oglindă - Spiegel (se pronunţă "şpighel")
Garnitura de chiulasă - Kopfdichtung (se pronunţă "kof-dihtung")
Filtru de ulei - Ölfilter (se pronunţă "oil-filtăr")
Filtru de aer - Luftfilter (se pronunţă "luft-filtăr")
De înaltă calitate - Der hochwertige (se pronunţă "der hoh-vertighe")
Frâne - Bremsen (se pronunţă "bremzen")
Transmisie manuală - Schaltgetriebe (se pronunţă "şalt-ghetribe")
Tipul de carburant - Kraftstoffart (se pronunţă "kraft-ştofart")
Clasa de poluare - Schadstoffklasse (se pronunţă "şad-ştof-klase")
Transmisie - getriebe (se pronunţă "ghetribe")
Cutia de viteze (Transmisie manuală) - Schaltgetriebe (se pronunţă "şalt-ghetribe")
Rugină - Rost (se pronunţă "rost")
Vitezometru - tachometer (se pronunţă "taho-metăr")
Vînd - verkaufen (se pronunţă "fer-kaufăn")
Cumpar - kaufen (se pronunţă "kaufăn")
închiriez - mieten (se pronunţă "mităn")
lăţime - Breite (se pronunţă "braite")
înălţime - Höhe (se pronunţă "hio-o")
LECTIA 26 : A MUNCI (LEKTION 26 : ARBEITEN)
cerere
- bewerbung
CV-ul - lebenslauf
educaţie - Ausbildung
angajator - Arbeitgeber
firmă de ocupare a forţei de muncă temporară - Zeitarbeit
calificare profesională - Beruf
Locuri de muncă - Stellenangebote
Locuri de muncă - Stellenanzeigen
anunţuri publicitare - Kleinanzeigen
Locuri de muncă - Jobs
Locuri de muncă full time - Vollzeit-Stellen
Medic - Arzt
Îngrijitor - Altenpfleger
Arhitect - Architekt
Bancher - Bankkaufmann
Construcţii - Bau
Ajutor in constructii - Bauhelfer
Contabil - Buchhalter
Brutar - Bäcker
Controlor - Controller
Proiectare - Design
Recepţie - Empfang
Pedagog - Erzieher
Şofer - Fahrer
Director - Geschäftsführer
Om de ajutor - Helfer
Ajutor în casă - Haushaltshilfe
Imobiliare - Immobilien
Asistenţa IT - IT-Support
Jurist - Jurist
Conducător auto - Kraftfahrer
Asistent medical- Krankenpfleger
Ajutor in bucătarie - Küchenhilfe
Profesor - Lehrer
Pictor - Maler
Om de curaţenie - Reinigungskraft
Resurse umane - Personalentwickler
Responsabil cu personalul - Personalreferent
Fizioterapeut - Physiotherapeut
Profesionişti în relaţia cu publicul - PR-Fachleute
Manager produse - Produktmanager
Manager de proiect - Projektleiter
Promotor - Promoter
Secretar - Sekretär
Dezvoltator software - Softwareentwickler
Lucrător social- Sozialarbeiter
Şofer de stivuitor\motostivuitor - Staplerfahrer
Funcţionar taxe\impozite - Steuerfachangestellter
Tămplar - Tischler
Muncitor în turism - Touristik
Vănzător - Verkäufer
CV-ul - lebenslauf
educaţie - Ausbildung
angajator - Arbeitgeber
firmă de ocupare a forţei de muncă temporară - Zeitarbeit
calificare profesională - Beruf
Locuri de muncă - Stellenangebote
Locuri de muncă - Stellenanzeigen
anunţuri publicitare - Kleinanzeigen
Locuri de muncă - Jobs
Locuri de muncă full time - Vollzeit-Stellen
Medic - Arzt
Îngrijitor - Altenpfleger
Arhitect - Architekt
Bancher - Bankkaufmann
Construcţii - Bau
Ajutor in constructii - Bauhelfer
Contabil - Buchhalter
Brutar - Bäcker
Controlor - Controller
Proiectare - Design
Recepţie - Empfang
Pedagog - Erzieher
Şofer - Fahrer
Director - Geschäftsführer
Om de ajutor - Helfer
Ajutor în casă - Haushaltshilfe
Imobiliare - Immobilien
Asistenţa IT - IT-Support
Jurist - Jurist
Conducător auto - Kraftfahrer
Asistent medical- Krankenpfleger
Ajutor in bucătarie - Küchenhilfe
Profesor - Lehrer
Pictor - Maler
Om de curaţenie - Reinigungskraft
Resurse umane - Personalentwickler
Responsabil cu personalul - Personalreferent
Fizioterapeut - Physiotherapeut
Profesionişti în relaţia cu publicul - PR-Fachleute
Manager produse - Produktmanager
Manager de proiect - Projektleiter
Promotor - Promoter
Secretar - Sekretär
Dezvoltator software - Softwareentwickler
Lucrător social- Sozialarbeiter
Şofer de stivuitor\motostivuitor - Staplerfahrer
Funcţionar taxe\impozite - Steuerfachangestellter
Tămplar - Tischler
Muncitor în turism - Touristik
Vănzător - Verkäufer
TABELUL NIVELURILOR DE COMPETENŢĂ LINGVISTICĂ CONFORM CADRULUI EUROPEAN COMUN (CEF) DE REFERINŢĂ PENTRU LIMBI STRĂINE
Obiectivul
Cadrului European Comun (CEF)
CEF intenţionează să ofere un cadru cuprinzător care descrie toate aspectele legate de învăţarea şi predarea limbilor la toate nivelurile, în toate tipurile de instituţii de invaţămant, pentru toate vârstele şi din toate ţările membre ale Consiliului Europei.
Cei mai mulţi oameni consideră că este foarte greu să descrie cât de bine vorbesc o altă limbă.
CEF intenţionează să ofere un cadru cuprinzător care descrie toate aspectele legate de învăţarea şi predarea limbilor la toate nivelurile, în toate tipurile de instituţii de invaţămant, pentru toate vârstele şi din toate ţările membre ale Consiliului Europei.
Cei mai mulţi oameni consideră că este foarte greu să descrie cât de bine vorbesc o altă limbă.
Adesea,
informaţii cum ar fi diplomele , anii petrecuţi în învăţarea
unei limbi străine sau numărul de ore nu furnizează informaţii
concrete cu privire la competenţele lingvistice curente.
În acest sens, Consiliul Europei a definit nivelurile lingvistice CEF de competenţă, în scopul de a crea un sistem uniform, care permite atât transparenţă cât şi coerenţă.
Tabelul nivelurilor de competenţă lingvistică :
A1 - A2: Utilizator elementar
B1 - B2: Utilizator independent
C1 - C2: Utilizator experimentat
Nivelul A1 - Noţiuni de bază
Aveţi noţiuni de bază in comunicare cum ar fi : unde locuiţi şi ce hobby-uri aveţi. (aprox. 150 de ore de studiu)
Nivelul A2 - Comunicarea informaţiilor de bază
Puteţi vorbi despre teme de bază şi puteţi exprima nevoile dvs. cum ar fi : când sunteţi la cumpărături. (aprox. 300 de ore de studiu)
Nivelul B1 - Gestionarea situaţiilor de zi cu zi
Când călătoriţi puteţi face cu uşurinţă faţa situaţiilor cu care vă confruntaţi. Puteţi vorbi despre experienţele dvs. şi exprima puncte de vedere.
Nivelul B2
Comunicaţi spontan şi fluent , chiar şi în conversaţii mai lungi, cu vorbitori nativi. Puteţi urmări texte complicate şi exprima opinia dumneavoastră pe teme abstracte.
Nivelul C1
Puteţi vorbi germana confortabil şi flexibil, în orice situaţie. Puteţi inţelege texte lungi cu un grad de dificultate sporit.
Nivelul C2
Puteţi inţelege orice citiţi şi auzi. Puteţi comunica spontan , fluent şi transmite informaţii detaliate.
În acest sens, Consiliul Europei a definit nivelurile lingvistice CEF de competenţă, în scopul de a crea un sistem uniform, care permite atât transparenţă cât şi coerenţă.
Tabelul nivelurilor de competenţă lingvistică :
A1 - A2: Utilizator elementar
B1 - B2: Utilizator independent
C1 - C2: Utilizator experimentat
Nivelul A1 - Noţiuni de bază
Aveţi noţiuni de bază in comunicare cum ar fi : unde locuiţi şi ce hobby-uri aveţi. (aprox. 150 de ore de studiu)
Nivelul A2 - Comunicarea informaţiilor de bază
Puteţi vorbi despre teme de bază şi puteţi exprima nevoile dvs. cum ar fi : când sunteţi la cumpărături. (aprox. 300 de ore de studiu)
Nivelul B1 - Gestionarea situaţiilor de zi cu zi
Când călătoriţi puteţi face cu uşurinţă faţa situaţiilor cu care vă confruntaţi. Puteţi vorbi despre experienţele dvs. şi exprima puncte de vedere.
Nivelul B2
Comunicaţi spontan şi fluent , chiar şi în conversaţii mai lungi, cu vorbitori nativi. Puteţi urmări texte complicate şi exprima opinia dumneavoastră pe teme abstracte.
Nivelul C1
Puteţi vorbi germana confortabil şi flexibil, în orice situaţie. Puteţi inţelege texte lungi cu un grad de dificultate sporit.
Nivelul C2
Puteţi inţelege orice citiţi şi auzi. Puteţi comunica spontan , fluent şi transmite informaţii detaliate.
