A
a (se pronunţă "a")
Ä
ä (se pronunţă "e")
B
b (se pronunţă "be")
C
c (se pronunţă "ţe")
D
d (se pronunţă "de")
E
e (se pronunţă "e")
F
f (se pronunţă "ef")
G
g (se pronunţă "ghe")
H
h (se pronunţă "ha")
I
i (se pronunţă "i")
J
j (se pronunţă "iot")
K
k (se pronunţă "ca")
L
l (se pronunţă "el")
M
m (se pronunţă "em")
N
n (se pronunţă "en")
O
o (se pronunţă "o")
Ö
ö (se pronunţă "oe")
P
p (se pronunţă "pe")
Q
q (se pronunţă "cu")
R
r (se pronunţă "er")
S
s (se pronunţă "es")
ß
(se pronunţă "s")
T
t (se pronunţă "te")
U
u (se pronunţă "u")
Ü
ü (se pronunţă "iu")
V
v (se pronunţă "fau")
W
w (se pronunţă "ve")
X
x (se pronunţă "ics")
Y
y (se pronunţă "iupsilon")
Z
z (se pronunţă "ţet")
Important :
In limba
Germană , literele luate individual au genul neutru : das A , das B
...
aa
- se pronunţă a
ä
- se pronunţă e
äu
- se pronunţă oi
c
- se pronunţă c
(înainte de i
si e
se pronunţă ţ)
ch
- se pronunţă h
chs
- se pronunţă x
ee
- se pronunţă e
ei
- se pronunţă ai
eu
- se pronunţă oi
g
(la sfarsitul cuvintelor) - se pronunţă k
ge
- se pronunţă ghe
ie
- se pronunţă ii
j
- se pronunţă i
k
- se pronunţă c
ph
- se pronunţă f
oo
- se pronunţă o
ö
- se pronunţă oe
s
- se pronunţă z
ss
- se pronunţă s
sch
- se pronunţă ş
st
- se pronunţă şt
sp
(la începutul cuvintelor) - se pronunţă şp
ß
- se pronunţă s
ü
- se pronunţă iu
v
- se pronunţă f
w
- se pronunţă v
z
- se pronunţă ţ
Alte
reguli:
1.
Accentul cade , în general pe prima silabă.
2. Substantivele se
scriu cu literă mare.
3. Toate adjectivele şi verbele
substantivizate se scriu cu litere mari.
zero
- null
(se pronunţă nul)
unu
- eins
(se pronunţă ainţ)
doi
- zwei
(se pronunţă ţvai)
trei
- drei
(se pronunţă drai)
patru
- vier
(se pronunţă fir)
cinci
- fünf
(se pronunţă fiunf)
şase
- sechs
(se pronunţă zex)
şapte
- sieben
(se pronunţă ziben)
opt
- acht
(se pronunţă aht)
nouă
- neun
(se pronunţă noin)
zece
- zehn
(se pronunţă ţen)
unsprezece
- elf
(se pronunţă elf)
doisprezece
- zwölf
(se pronunţă zvoelf)
treisprezece
- dreizehn
(se pronunţă draiţen)
paisprezece
- vierzehn
(se pronunţă firţen)
cincisprezece
- fünfzehn
(se pronunţă fiunfţen)
şaisprezece
- sechzehn
(se pronunţă zexţen)
şaptsprezece
- siebzehn
(se pronunţă zibţen)
optsprezece
- achtzehn
(se pronunţă ahtţen)
nouăsprezece
- neunzehn
(se pronunţă noinţen)
douăzeci
- zwanzig
(se pronunţă ţvanţig)
douăzeci
şi unu - einundzwanzig
(se pronunţă ain und
ţvanţig)
douăzeci
şi doi - zweiundzwanzig
(se pronunţă ţvai und
ţvanţig)
douăzeci
şi trei - dreiundzwanzig
(se pronunţă drai und
ţvanţig)
treizeci
- dreißig
(se pronunţă draizih)
patruzeci
- vierzig
(se pronunţă firţih)
cincizeci
- fünfzig
(se pronunţă fiunfţih)
şaizeci
- sechzig
(se pronunţă zexţih)
şaptezeci
- siebzig
(se pronunţă zibţih)
optzeci
- achtzig
(se pronunţă ahtţih)
nouăzeci
- neunzig
(se pronunţă noinţih)
o
sută - (ein)hundert
(se pronunţă (ain)hundart)
două
sute - zweihundert
(se pronunţă ţvei
hundart)
trei
sute - dreihundert
(se pronunţă drai hundart)
o
mie - (ein)tausend
(se pronunţă (ain)tauzand)
două
mii - zweitausend
(se pronunţă ţvai tauzand)
Moneda - Die
Münze (se pronunţă "di
miunţe")
Bancnota
- Die Banknote
(se pronunţă "di
bancnote")
Bani
- Das Geld
(se pronunţă "das
gelt")
Moneda
de 1 Euro Cent - Die 1 Euro Cent
Münze (se pronunţă "di
ain oiro ţent miunţe")
Moneda
de 2 Euro Cenţi - Die 2 Euro
Cent Münze (se pronunţă "di
ţvai oiro ţent miunţe")
Moneda
de 5 Euro Cenţi - Die 5 Euro
Cent Münze (se pronunţă "di
fiunf oiro ţent miunţe")
Moneda
de 10 Euro Cenţi - Die 10 Euro
Cent Münze (se pronunţă "di
ţen oiro ţent miunţe")
Moneda
de 20 Euro Cenţi - Die 20 Euro
Cent Münze (se pronunţă "di
ţvanţig oiro ţent miunţe")
Moneda
de 50 Euro Cenţi - Die 50 Euro
Cent Münze (se pronunţă "di
fiunfţih oiro ţent miunţe")
Moneda
de 1 Euro - Die 1 Euro Münze
(se pronunţă "di ain oiro
miunţe")
Moneda
de 2 Euro - Die 2 Euro Münze
(se pronunţă "di ţvai
oiro miunţe")
Bancnota
de 5 Euro - Der 5 Euro Schein
(se pronunţă "der fiunf
oiro şain")
Bancnota
de 10 Euro - Der 10 Euro Schein
(se pronunţă "der ţen
oiro şain")
Bancnota
de 20 Euro - Der 20 Euro Schein
(se pronunţă "der ţvanţig
oiro şain")
Bancnota
de 50 Euro - Der 50 Euro Schein
(se pronunţă "der fiunfţih
oiro şain")
Bancnota
de 100 Euro - Der 100 Euro Schein
(se pronunţă "der ain
hundart oiro şain")
Bancnota
de 200 Euro - Der 200 Euro Schein
(se pronunţă "der ţvei
hundart oiro şain")
Bancnota
de 500 Euro - Der 500 Euro Schein
(se pronunţă "der fiunf
hundart oiro şain")
Ora
(Uhrzeiten):
Este
ora unu - Es ist ein Uhr
(se pronunţă "es ist ain
ur")
Este
ora două - Es ist zwei Uhr
(se pronunţă "es ist ţvai
ur")
Este
ora trei - Es ist drei Uhr
(se pronunţă "es ist drai
ur")
Este
ora patru - Es ist vier Uhr
(se pronunţă "es ist fir
ur")
Este
ora cinci - Es ist fünf Uhr
(se pronunţă "es ist fiunf
ur")
Este
ora şase - Es ist sechs Uhr
(se pronunţă "es ist zex
ur")
Este
ora şapte - Es ist sieben Uhr
(se pronunţă "es ist ziben
ur")
Este
ora opt - Es ist acht Uhr
(se pronunţă "es ist aht
ur")
Este
ora nouă - Es ist neun Uhr
(se pronunţă "es ist noin
ur")
Este
ora zece - Es ist zehn Uhr
(se pronunţă "es ist ţen
ur")
Este
ora unsprezece - Es ist elf Uhr
(se pronunţă "es ist elf
ur")
Este
ora doisprezece - Es ist zwölf
Uhr (se pronunţă "es
ist zvoelf ur")
Este
ora opt si un sfert - Es ist
Viertel nach acht (se pronunţă
"es ist firtel nah
aht")
Este
ora opt si jumate - Es ist halb
acht (se pronunţă "es
ist halb aht")
Este
ora opt şi patruzeci si cinci - Ist
acht Uhr fünfundvierzig (se
pronunţă "es ist aht uhr
fiunfundfirţih")
Este
ora opt fară un sfert - Es ist
Viertel vor acht (se pronunţă
"es ist firtel for
aht")
Durată
(Laufzeit):
minut(e)
- minute(n)
(se pronunţă "minute(minutăn)")
oră(ore)
- stunde(n)
(se pronunţă "ştunde(ştundăn)")
zi(le)
- tag(e)
(se pronunţă "tak(take)")
săptămână(săptămâni)
- woche(n)
(se pronunţă "vohe(vohăn)")
lună(luni)
- monat(e)
(se pronunţă "monat(monate)")
an(i)
- jahr(e)
(se pronunţă "iar(e)")
Intrebări
şi cuvinte de bază:
Cât
este ora, vă rog? - Wie viel Uhr
ist es, bitte? (se pronunţă "vi
fil ur ist es, bite?")
La
ora zece - um zehn Uhr
(se pronunţă "um ţen
ur")
La
ora zece fix - pünktlich um zehn
Uhr (se pronunţă "piunctlih
ţen ur")
De
la trei la patru - von drei bis
vier (se pronunţă "fon
drai pis fier")
La
ora cinci dupa amiază - um fünf
Uhr nachmittag (se pronunţă "um
fiunf ur nahmitag")
La
ora şapte seara - um sieben Uhr
abend (se pronunţă "um
ziben ur abent")
Ceasul
meu nu merge - Meine Uhr geht
nicht (se pronunţă "maine
ur ghet niht")
Cănd
vii? - Wann kommst du?
(se pronunţă "van comst
du?")
La
ce oră vii? - Um wie viel uhr
kommst du? (se pronunţă "um
vi fil ur comst du?")
Vin
prea târziu - Ich komme zu spät
(se pronunţă "ih come ţu
şpet")
Vin
in două ore - Ich komme in zwei
stunden (se pronunţă "ih
come in ţvai ştunden")
înainte
- vor
(se pronunţă "for")
mai
târziu - später
(se pronunţă "şpetăr")
dimineaţă
- morgen
(se pronunţă "morghen")
după-amiază
- nachmittag
(se pronunţă "nahmitak")
seara
- abend
(se pronunţă "abent")
noapte
- nacht
(se pronunţă "naht")
Zilele
săptămânii (Die
Wochentage)
Luni
- Montag
(se pronunţă "Montak")
Marţi
- Dienstag
(se pronunţă "Dinstak")
Miercuri
- Mittwoch
(se pronunţă "Mitwoh")
Joi
- Donnerstag
(se pronunţă "Donerstak")
Vineri
- Freitag
(se pronunţă "Fraitak")
Sambată
- Samstag
(se pronunţă "Samstak")
Duminică
- Sonntag
(se pronunţă "Sontak")
Lunile
(Die Monate)
Ianuarie
- Januar (se pronunţă "Ianuar")
Februarie
- Februar (se pronunţă "Februar")
Martie
- März (se pronunţă "Merţ")
Aprilie
- April (se pronunţă "April")
Mai
- Mai (se pronunţă "Mai")
Iunie
- Juni (se pronunţă "Iuni")
Iulie
- Juli (se pronunţă "Iuli")
August
- August (se pronunţă "August")
Septembrie
- September (se pronunţă "Zeptembăr")
Octombrie
- Oktober (se pronunţă "Octobăr")
Noiembrie
- November (se pronunţă "Novembăr")
Decembrie
- Dezember (se pronunţă "Deţembăr")
Anotimpurile
(Die
Jahreszeiten)
Primavară
- der Frühling (se pronunţă "der
Friulink")
Vară
- der Sommer (se pronunţă "der
Somer")
Toamnă
- der Herbst (se pronunţă "der
Herbst")
Iarnă
- der Winter (se pronunţă "der
Vinter")
Intrebări
şi cuvinte de bază:
astăzi
, acum , mâine , poimâine , ieri , alaltaieri - heute
, jetzt , morgen , übermorgen , gestern , vorgestern
(se pronunţă "hoite , jeţt
, morghen , iubermorghen , ghestern , forghestern")
zilnic
- täglich
(se pronunţă "teklih")
din
oră in oră - stündlich
(se pronunţă "ştiunlih")
imediat
, târziu, apoi, atunci , niciodată - sofort
, spat , dann , damals , niemals
(se pronunţă "zofort ,
şpat , dan , damals , nimals")
Ce
zi e astăzi? - Welcher Tag ist
heute? (se pronunţă "Velher
Tak ist hoite?")
Azi
este… - Heute ist…
(se pronunţă "Hoite
ist…")
Acum
suntem în luna… - Jetzt sind
wir im Monat… (se pronunţă
"Ieţt zind vir im
Monat…")
anul
viitor - nächstes Jahr
(se pronunţă "nehstez
Iar")
Vremea
(Wetter)
Prognoza
Meteo - die Vorschau
(se pronunţă "di
forşau")
Cald
- Warm
(se pronunţă "varm")
Foarte
Cald - Heiß
(se pronunţă "hais")
Frig
- Kalt
(se pronunţă "calt")
Frumos
- Schön
(se pronunţă "şiun")
Aer
- die Luft
(se pronunţă "di
luft")
Soare
- die Sonne
(se pronunţă "di
sone")
Răsărit
de Soare - der Sonnenaufgang
(se pronunţă "der
sonenaufgank")
Apus
de Soare - der Sonnenuntergang
(se pronunţă "der
sonenuntergank")
Caniculă
- die Hitze
(se pronunţă "di
hitţe")
Temperatura
la umbră - die Temperatur im
Schatten (se pronunţă "di
temperatur im şaten")
Stea
- der Stern
(se pronunţă "der
ştern")
Cer
înstelat - der Sternenhimmel
(se pronunţă "der
şternenimel")
Nori
- die Wolken
(se pronunţă "di
volken")
Formare
de nori - die Wolkenbildung
(se pronunţă "di
volkenbildung")
Ploaie
- der Regen
(se pronunţă "der
regen")
Furtună
- das Gewitter
(se pronunţă "das
gheviter")
Fulger
- der Blitz
(se pronunţă "der
blitţ")
Rouă
- der Tau
(se pronunţă "der
tau")
Zăpadă
- Schnee
(se pronunţă "şne")
Gheață
- das Eis
(se pronunţă "das
ais")
Polei
- das Glatteis
(se pronunţă "das
glatais")
Ceață
- der Nebel
(se pronunţă "der
nebel")
Grindină
- der Hagel
(se pronunţă "der
hagel")
Dezgheț
- das Tauwetter
(se pronunţă "das
tauveter")
Cutremur
de pământ - das Erdbeben
(se pronunţă "das
erdbeben")
Puncte
Cardinale (die
Kardinalpunkte)
Nord
- der Norden
(se pronunţă "der
norden")
Sud
- der Süden
(se pronunţă "der
siuden")
Vest
- der Westen
(se pronunţă "der
vesten")
Est
- der Osten
(se pronunţă "der
osten")
Intrebări şi cuvinte de bază:
Astăzi
este frumos - Heute ist schön
(se pronunţă "hoite ist
şiun")
Astăzi
este urat - Heute ist schlecht
(se pronunţă "hoite ist
şleht")
Este
prea cald - ist zu warm
(se pronunţă "ist ţu
varm")
Câte
grade sunt astăzi? - Wieviel
Grad sind heute? (se pronunţă
"vifil grad zind
hoite?")
stânga
, dreapta - links , rechts
(se pronunţă "linx ,
rehţ")
alb - weiß
(se pronunţă "vais")
negru
- schwarz
(se pronunţă "şvarţ")
gri
- grau
(se pronunţă "grau")
roşu
- rot
(se pronunţă "rot")
albastru
- blau
(se pronunţă "blau")
verde
- grün
(se pronunţă "griun")
galben
- gelb
(se pronunţă "ghelb")
portocaliu
- orange
(se pronunţă "oranje")
roz
- rosa
(se pronunţă "roza")
maro
- braun
(se pronunţă "braun")
Familia
(Familie)
Părinţii
- die Eltern
(se pronunţă "di
eltern")
Tata
- der Vater
(se pronunţă "der
fater")
Mama
- die Mutter
(se pronunţă "di
muter")
Fiul
- der Sohn
(se pronunţă "der
son")
Fiica
- die Tochter
(se pronunţă "di
tohter")
Băiatul
- der Junge
(se pronunţă "der
iunghe")
Fata
- das Mädchen
(se pronunţă "das
medhen")
Bunicul
- der Groβvater
(se pronunţă "der
grosfater")
Bunica
- die Groβmutter
(se pronunţă "di
grosmuter")
Unchiul
- der Onkel
(se pronunţă "der
onchel")
Mătuşa
- die Tante
(se pronunţă "di
tante")
Sora
- die Schwester
(se pronunţă "di
şvester")
Fratele
- der Bruder
(se pronunţă "der
bruder")
Nepot
- der Neffe
(se pronunţă "der
nefe")
Intrebări
şi cuvinte de bază:
Sunteţi
casătorit(ă)? - Sind Sie
verheiratet? (se pronunţă "sind
si ferhairatet")
Fritz
este tatal lui Aida si a lui Erica - Fritz
ist der Vater von Aida und von Erica
(se pronunţă "Fritz ist
der fater fon Aida und fon Erica")
Aida
este fata lui Fritz - Aida ist
die Tochter von Fritz (se
pronunţă "Aida ist di
Tohter von Fritz")
Formule de
salut (der Grüße)
Bună
ziua - Guten Tag
(se pronunţă "gutăn
tak")
Bună
seara - Guten Abend
(se pronunţă "gutăn
abend")
Bine
aţi venit! - Willkommen
(se pronunţă "vilcomen")
Bună
, Salut - Hallo
(se pronunţă "halo")
Bună
, Salut - Hi
(se pronunţă "hai")
Bună
, Salut - Grüß Gott
(se pronunţă "grius
got")
Bună
, Salut - Servus
(se pronunţă "servus"
în Germania este folosit în momentul în care se salută două
persoane de sex masculin)
Ce
mai faci? - Wie geht's?
(se pronunţă "vi
gheţ")
Mulţumesc
- Danke
(se pronunţă "danche")
Mulţumesc!
- Danke schön!
(se pronunţă "danche
şiun")
Mulţumesc
mult - Vielen Dank
(se pronunţă "filen
danc")
Vă
rog! - Bitte!
(se pronunţă "bite"
se foloseşte după Mulţumesc - Danke)
Cu
plăcere! - Bitte
schön! (se pronunţă "bite"
se foloseşte după Mulţumesc! - Danke
schön!)
Nu
ai pentru ce! - Nichts zu danken!
(se pronunţă "nihţ ţu
danchen")
Noapte
bună - Guten nacht
(se pronunţă "guten
naht")
Cu
bine! - Mach's gut!
(se pronunţă "max gut")
La
revedere - Auf Wiedersehen
(se pronunţă "auf
viderzein")
Pa
- Tschüss
(se pronunţă "cius")
La
revedere! - Auf Wiederhören!
(se pronunţă "auf
viderhioren" la
telefon)
Scuzaţi-mă
- Entschuldigung
(se pronunţă "enşuldigung")
Îmi
pare rău - Es Tut mir Leid
(se pronunţă "es tut mia
laid")
Intrebări
şi cuvinte de bază:
Da
- Ja
(se pronunţă "ia")
Nu
- Nein
(se pronunţă "nain")
Ajutor
- Hilfe
(se pronunţă "hilfe")
Cine,
vă rog? - Wie bitte?
(se pronunţă "vi
bite")
Incântat
de cunoştinţă - Freut mich
(se pronunţă "froit
mih")
Eu
mă numesc - Ich heiße
(se pronunţă "ih
haise")
Eu
mă numesc - Ich bin
(se pronunţă "ih
bin")
Numele
meu este - Mein Name ist.. (se
pronunţă "main name
ist")
Nu
vobesc germana - Ich kann nicht
deutsch reden (se pronunţă "ih
can niht doici reden")
Nu
vobesc bine germana - Ich kann
nicht so gut deutsch reden (se
pronunţă "ih can niht so
gut doici reden")
Nu
înţeleg - Ich verstehe es nicht
(se pronunţă "ih farşte
es niht")
Pot
să...? - Darf Ich...? (se
pronunţă "darf ih")
Aş
dori... - Ich möchte...
(se pronunţă "ih
miohte")
Puteţi
sa mă ajutati ? - Können Sie
mir helfen? (se pronunţă
"chionen zi mi helfen")
Ce
doriţi dumneavoastră? - Was
möchten Sie? (se pronunţă "vas
miohten zi")
Sunt
bine.Si dumneavoastră? - Mir
geht es gut und Ihnen? (se
pronunţă "mir ghet es gut
und inen")
Sunt
bine.Dar tu? - Mir geht's gut und
dir? (se pronunţă "mia
gheţ gut und dia")
Cine
este acesta/aceasta? - Wer ist
das? (se pronunţă "ver
ist das")
Cine
esti tu? - Wer bist du?
(se pronunţă "ver bist
du")
Care
este numele dumneavoastră de familie? - Wie
ist Ihr Familienname? (se
pronunţă "vi ist ir
familienname")
Care
este prenumele dumneavoastră? - Wie
ist Ihr Vorname? (se pronunţă
"vi ist ir forname")
Corpul uman
(Menschlicher
Körper)
ureche
- ohr
(se pronunţă "or")
dinţi
- zähne
(se pronunţă "ţene")
obraji
- wange
(se pronunţă "vange")
bărbie
- kinn
(se pronunţă "chin")
păr
- haar
(se pronunţă "har")
ochi
- auge
(se pronunţă "aughe")
gură
- mund
(se pronunţă "munt")
nas
- nase
(se pronunţă "naze")
piele
- haut
(se pronunţă "haut")
cap
- kopf
(se pronunţă "copf")
frunte
- stirn
(se pronunţă "ştirn")
faţă
- gesicht
(se pronunţă "gheziht")
gât
- nacken
(se pronunţă "nagn")
umăr
- schulter
(se pronunţă "şhultăr")
piept
- brust
(se pronunţă "brust")
burtă
- bauch
(se pronunţă "bauh")
inimă
- herz
(se pronunţă "herţ")
sânge
- blut
(se pronunţă "blut")
mană
- hand
(se pronunţă "hant")
cot
- ellbogen
(se pronunţă "elboghen")
deget
mână - finger
(se pronunţă "fingher")
picior
- fuß
(se pronunţă "fus")
genunchi
- knie
(se pronunţă "cnie")
gleznă
- knöchel
(se pronunţă "cnohel")
deget
de la picior - zeh
(se pronunţă "ţe")
muşchi
- muskeln
(se pronunţă "muscheln")
ficat
- leber
(se pronunţă "libar")
plămân
- lunge
(se pronunţă "lunghe")
Intrebări
şi cuvinte de bază:
Am
dureri... - Ich habe schmerz ...
(se pronunţă "ih habe
şmerţ")
In
Bucătărie (in der
Küche)
carne
de vită - Rindfleisch
(se pronunţă "rind-flaş")
carne
de porc - Schweinefleisch
(se pronunţă "şvain-flaş")
cafea
- Kaffee
(se pronunţă "cafe")
pui
- Huhn
(se pronunţă "hun")
peşte
- Fisch
(se pronunţă "fiş")
şuncă
- Schinken
(se pronunţă "şin-căn")
crenvuşti
- Wurst
(se pronunţă "vurşt")
brânză
- Käse
(se pronunţă "cheze")
ouă
- Eier
(se pronunţă "a-ia")
salată
- Salat
(se pronunţă "zalat")
legume
- Gemüse
(se pronunţă "ghemiuze")
castraveţi
- Gurken
(se pronunţă "gurchen")
morcovi
- Karotten
(se pronunţă "caroten")
roşii
- Tomaten
(se pronunţă "tomaten")
ceapă
- Zwiebel
(se pronunţă "ţvi-băl")
usturoi
- Knoblauch
(se pronunţă "cno-blau")
orez
- Reis
(se pronunţă "rais")
fasole
- Bohnen
(se pronunţă "bonăn")
cartofi
- Kartoffeln
(se pronunţă "cartofăl")
fructe
- Obst
(se pronunţă "obst")
mere
- Äpfel
(se pronunţă "afăl")
pâine
- Brot
(se pronunţă "brot")
pâine
prăjită - Toast
(se pronunţă "toast")
găluşte
- Nudeln
(se pronunţă "niu-dăl")
ceai
- Tee
(se pronunţă "tee")
suc
- Saft
(se pronunţă "saft")
apă
- Wasser
(se pronunţă "vasăr")
apă
minerală - Mineralwasser
(se pronunţă "mineralvasăr")
bere
- Bier
(se pronunţă "bi-ir")
vin
- Wein
(se pronunţă "vain")
sare
- Salz
(se pronunţă "salţ")
piper
- Pfeffer
(se pronunţă "pfefăr")
unt
- Butter
(se pronunţă "butăr")
lapte
- Milch
(se pronunţă "milh")
Intrebări
şi cuvinte de bază:
masă - Tisch
(se pronunţă "tiş")
scaun
- Stuhl
(se pronunţă "ştiul")
dulap
- Schrank
(se pronunţă "şranc")
legume
proaspete - frisches Gemüse
(se pronunţă "frişe
ghemiuse")
mâncare
de prânz - Mittagessen
(se pronunţă "mitag-esăn")
Aş
vrea... - Ich möchte...
(se pronunţă "ih
miohte")
Vreau
ceva cu... - Ich möchte etwas
mit... (se pronunţă "ih
miohte etvas mit")
Puteţi
sa-mi aduceţi un pahar/cană/sticlă cu... - Bitte
geben Sie mir eine Glas/Tasse/Flasche mit...
(se pronunţă "bite ghebăn
zi mih aine glas/tase/flaşe mit")
Încă
unul/una , va rog - Noch
einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte
(se pronunţă "noh
ainen(m)/aine(f)/ains(n) bite")
Am
terminat - Ich bin fertig
(se pronunţă "ih bin
fertih")
Aş
dori o salată de roşii - Ich
will einen Tomatensalat (se
pronunţă "ih vil ainen
tomatăn-salat")
Cumpărături
scump
- teuer
(se pronunţă "toiăr")
ieftin
- billig
(se pronunţă "bilih")
e
prea scump - das ist zu teuer
(se pronunţă "das ist ţu
toiăr")
nu-l/n-o
vreau - ich will es nicht
(se pronunţă "ih vil es
niht")
îl/o
iau - ich nehme es
(se pronunţă "ih neme
es")
o
pungă, vă rog - eine Tüte
bitte (se pronunţă "aine
tiute bite")
umbrelă
- Regenschirm
(se pronunţă "reghenşirm")
plic,scrisoare
- Brief
(se pronunţă "brif")
timbre
- Briefmarken
(se pronunţă "brifmarchen")
pix
- Stift
(se pronunţă "ştift")
cuptor
cu microunde - Mikrowellen
(se pronunţă "microvelen")
aspirator
- Staubsauger
(se pronunţă "ştob-zaugher")
telefon
fix - Festnetztelefon
(se pronunţă "festneţtelefon")
maşină
de spălat rufe - Waschmaschinen
(se pronunţă "vaş-maşinen")
frigider
- Kühlschrank
(se pronunţă "chiulşranc")
masă
- Tisch
(se pronunţă "tiş")
scaun
- Stuhl
(se pronunţă "ştiul")
dulap
- Schrank
(se pronunţă "şranc")
Haine
pantofi
- schuhe
(se pronunţă "şue")
costume
- anzüge
(se pronunţă "anţiughe")
cămasă
cu mânecă scurtă - hemden
kurzarm (se pronunţă "hemden
curţarm")
cămasă
cu mânecă lunga - hemden
langarm (se pronunţă "hemden
langarm")
maletă
- langarm shirt
(se pronunţă "langarm
şărt")
pantaloni
- hosen
(se pronunţă "hozen")
Numeralul
ordinal se poate forma in urmatoarele moduri:
1.Pentru
numerele de la 1 la 20 se adaugă terminaţia 'te'.
2.Pentru
numerele de 20 la n se adauga terminatia 'ste'.
Excepţii:
erste
(primul) , dritte
(al treilea) , siebte
(al şaptelea) , achte
(al optulea).
Numeralele
ordinale se acordă in gen , număr si caz cu substantivul pe care îl
însoţesc.
Numeralul
de la 13 la 19 se formează din numeralul de la 3 la 9 la care se
adaugă un 'zehn'.
Excepţi constituie 16 la care se va pune 'sech'
in loc de 'sechs'
si 17 la care se va pune 'sibe'
in loc de 'sieben'.
Numeralele
de la 20 la 99 se formează astfel:
1.Pentru
zeci fixe (10,20...90) se va pune unitatea corespunzătoare la care
se va adauga terminaţia 'zig'.
Excepţie o constituie 20 (zwanzig)
şi 30 (dreißig).
2.Pentru
zecile care nu sunt fixe formarea este diferită faţa de cea in
limba romană (cifra unitatilor+und+cifra zecilor) , cifrele se scriu
intr-un singur cuvânt şi dacă cifra unitatilor este 1 se va pune
'ein'
in loc de 'eins'.
Numeralele
de la 100 la 999 se formează astfel: se scrie cifra sutelor urmată
de cifra zecilor iar la sutele intregi se formeaza din cifra
unitatilor sutelor urmată de 'hundert'.
Substantivul:
Genul Masculin
"Der"
însoţeşte întotdeauna substantivul de genul
masculin.
Substantivul
masculin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor ,
denumiri pentru: zilele săptămânii , lunile , anotimpurile ,
punctele cardinale si mărci de automobile.
Substantivul
masculin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor
(sufixe): -ling
(der lehrling)
, -en
, -ismus
, -ist
, -or
, -ant
, -ent
, -ich.
Substantivul:
Genul Feminin
"Die"
însoţeşte întotdeauna substantivul de genul feminin.
Substantivul
feminin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor ,
denumiri pentru: avioane , vapoare , râuri şi mărci de
motociclete.
Substantivul
feminin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor
(sufixe): -heit
, -keit
, -schaft
, -ung
, -ei
, -ie
, -ür
, -e
, -enz
, -ik
, -ion
, -tät
, -in.
Multe
substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu
ajutorul terminaţiei -in.
exemplu: Der Student
- Die Studentin.
Substantivul:
Genul Neutru
"Das"
însoţeşte întotdeauna substantivul de genul neutru.
Substantivele
neutre pot fi identificate şi dacă arată rezultatul unei
actiuni.
Substantivele
neutre pot fi identificate şi după prefixe: das
ge-...
Substantivele
neutre pot fi identificate şi după terminaţiile cuvintelor
(sufixe): -chen
, -lein
, -tum
, -ium
, -um
, -ment.
Formarea
pluralului
Orice
substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotărât
Die , indiferent de genul pe care îl are la singular.
Majoritatea
substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e
, -n
, -en
, -er
, -nen
, -s
, -se.
exemplu: Der Tag
- Die Tage
Sustativele
masculine şi neutre care se termină in: -er
, -en
, -el
, -chen
, -lein
nu au formă de plural! Forma de plural este identică cu cea de
singular. Substantivele masculine care au în componenţa lor
vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de
plural.
Substativele
care se termină în -nis
şi -in
îşi dublează consoana la forma de plural. exemplu: Die
Lehrerin - Die
Lehrerinnen
Există
de asemenea şi substantive care au forme numai la plural sau
singular.
Substative
care au forme numai la singular:
das
Alter , der
Ärger , der
Frieden , das
Geld , das
Geduld , das
Glück , die
Hitze , die
Kälte , der
Lärm , die
Zeit.
Substantive
care au forme numai la plural:
die
Alimente , die
Einkünfte , die
Eltern , die
Ferien , die
Gebrüder , die
Geschwister , die
Kosten , die
Lebensmittel , die
Leute , die
Personalien.
Pronumele
Interogativ
când?
- wann?
(se pronunţă "van?")
pănă
când? - bis wann?
(se pronunţă "bis
van?")
de
când? - seit wann?
(se pronunţă "zait
van?")
ce?
- was?
(se pronunţă "vas?")
de
ce? - warum?
(se pronunţă "varum?")
de
ce? - wieso?
(se pronunţă "vizo?")
de
ce? - weswegen?
(se pronunţă "vezvighen?")
de
ce? - weshalb?
(se pronunţă "vezhalb?")
cine?
- wer?
(se pronunţă "viă?")
pe
cine? - wen?
(se pronunţă "vin?")
cui?
- wem?
(se pronunţă "viem?")
care?
- welche?
(se pronunţă "velhe?")
la
ce?pentru ce? - wozu?
(se pronunţă "voţu?")
cât
de mult timp? - wie lange?
(se pronunţă "vi
langhe?")
cât
de des? - wie oft?
(se pronunţă "vi
oft?")
cum?
- wie?
(se pronunţă "vi?")
cât?
- wieviel?
(se pronunţă "vifil?")
unde?
- wo?
(se pronunţă "vo?")
la
care?pe lângă care? - wobei?
(se pronunţă "vobai?")
prin
ce?pe unde? - wodurch?
(se pronunţă "vodoih?")
pentru
ce?pentru care? - wofür?
(se pronunţă "vofiur?")
împotriva
cui? - wogegen?
(se pronunţă "voghigăn?")
dincotro?
- woher?
(se pronunţă "vohea?")
încotro?
- wohin?
(se pronunţă "voin?")
cu
ce? - womit?
(se pronunţă "vo-mit?")
spre
unde? - wonach?
(se pronunţă "vo-nah?")
la
ce? - woran?
(se pronunţă "vo-ran?")
pe
ce? - worauf?
(se pronunţă "vo-rauf?")
de
unde?din ce? - woraus?
(se pronunţă "vo-raus?")
în
ce/care?unde? - worin?
(se pronunţă "vo-rin?")
peste
ce?despre ce? - worüber?
(se pronunţă "vo-riubăr?")
despre
ce? - worum?
(se pronunţă "vo-rum?")
sub
ce?sub care? - worunter?
(se pronunţă "vo-runtăr?")
despre
ce/care? - wovon?
(se pronunţă "vo-fon?")
în
faţa cui? - wovor?
(se pronunţă "vo-for?")
Pronumele
Personal:
I
sg. eu - ich
(se pronunţă "ih")
II-a
sg. tu - du
(se pronunţă "du")
III-a
sg. Masculin el - er
(se pronunţă "ea")
III-a
sg. Feminin ea - es
(se pronunţă "ea")
III-a
sg. Neutru ea - sie
(se pronunţă "zi")
I
pl. noi - wir
(se pronunţă "via")
II-a
pl. voi - ihr
(se pronunţă "ir")
III-a
pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie
(se pronunţă "zi")
Pronumele
Posesiv:
I
sg. al meu - mein
(se pronunţă "main")
II-a
sg. al tău - dein
(se pronunţă "dain")
III-a
sg. Masculin al său - sein
(se pronunţă "zain")
III-a
sg. Feminin al ei - ihr
(se pronunţă "ir")
III-a
sg. Neutru al ei - sein
(se pronunţă "zain")
I
pl. al nostru - unser
(se pronunţă "unzăr")
II-a
pl. al vostru - euer
(se pronunţă "oiăr")
III-a
pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr
(se pronunţă "ir")
II-a
sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr
(se pronunţă "ir")
cine?
- wer?
; pe cine? - wen?
; cui? - wem?
; al cui? - wessen?
Pronumele
Reflexiv:
Acuzativ
I
sg. pe mine - mich
(se pronunţă "mih")
II-a
sg. pe tine - dich
(se pronunţă "dih")
III-a
sg. pe el/ea - sich
(se pronunţă "zih")
I
pl. pe noi - uns
(se pronunţă "unz")
II-a
pl. pe voi - euch
(se pronunţă "oih")
III-a
pl. pe ei - sich
(se pronunţă "zih")
Dativ
I
sg. mie - mir
(se pronunţă "mia")
II-a
sg. ţie - dir
(se pronunţă "dia")
III-a
sg. lui/ei - sich
(se pronunţă "zih")
I
pl. nouă - uns
(se pronunţă "unz")
II-a
pl. vouă - euch
(se pronunţă "oih")
III-a
pl. lor - sich
(se pronunţă "zih")
Adverbul de
cauză răspunde la întrebările:
de
ce? - warum?
(se pronunţă "varum?")
de
ce? - wieso?
(se pronunţă "varum?")
de
ce? - weshalb?
(se pronunţă "vezhalb?")
de
ce? - weswegen?
(se pronunţă "vezvighen?")
la
ce?pentru ce? - wozu?
(se pronunţă "voţu?")
Adverbul
de Cauză:
de
aceea - darum
(se pronunţă "da-rum")
aşadar/prin
urmare - demnach
(se pronunţă "dem-nah")
aşadar/prin
urmare - somit
(se pronunţă "zomit")
în
caz de nevoie - notfalls
(se pronunţă "not-fals")
deloc/în
nici un caz - keinefalls
(se pronunţă "kaine-fals")
totuşi/cu
toate acestea - dessen ungeachtet
(se pronunţă "desen
ungheahtet")
prin/drept
urmare - infolgedessen
(se pronunţă "in-fol-ghidesen")
şi
anume/adică - nämlich
(se pronunţă "nemlih")
în
caz de nevoie - nötigenfalls
(se pronunţă "notinghen-fals")
în
cel mai rău caz - schlimmstenfalls
(se pronunţă "şlimsten-fals")
totuşi/cu
toate acestea - dennoch
(se pronunţă "den-noh")
în
alt caz - ansonsten
(se pronunţă "anzonsten")
de
aceea/din această cauză - deswegen
(se pronunţă "dezvighen")
Adverbul
de mod răspunde la întrebările:
cum?
- wie?
(se pronunţă "vi?")
Adverbul
de Mod:
altfel
- anders
(se pronunţă "andărs")
în
zadar - vergebens
(se pronunţă "ferghebens")
astfel/aşa
- so
(se pronunţă "so")
în
felul următor - folgendermaßen
(se pronunţă "folghendermasen")
întămplător
- zufällig
(se pronunţă "ţufelih")
aşa
de/atât de - derart
(se pronunţă "derart")
cu
grămada - haufenweise
(se pronunţă "hofenvaize")
fireşte
- allerdings
(se pronunţă "alărdinghs")
mult
- sehr
(se pronunţă "zer")
abia
- kaum
(se pronunţă "caum")
excesiv
de/extrem de - überaus
(se pronunţă "iubăraus")
de
altfel - sonst
(se pronunţă "zonst")
numai/doar
- nur
(se pronunţă "nuăr")
cel
putin/macăr - zumindest
(se pronunţă "ţumindest")
în
afară de aceasta/pe lângă aceasta - außerdem
(se pronunţă "auserdem")
în
plus/pe deasuprea - zudem
(se pronunţă "ţudem")
Adverbul
de timp răspunde la întrebările:
când?
- wann?
(se pronunţă "van?")
cât
timp? - wie lange?
(se pronunţă "vi
langhe?")
cât
de des? - wie oft?
(se pronunţă "vi
oft?")
Adverbul
de Timp:
la
început - anfangs
(se pronunţă "anfanghs")
curând
- bald
(se pronunţă "bald")
atunci/pe
atunci - damals
(se pronunţă "damalz")
apoi/atunci
- dann
(se pronunţă "dan")
acum
- jetzt
(se pronunţă "ieţ")
chiar
acum/tocmai acum - eben
(se pronunţă "ibăn")
mai
intai/inainte de toate - vorerst
(se pronunţă "fo-est")
mai
inainte - vorhin
(se pronunţă "fo-hin")
azi
- heute
(se pronunţă "hoite")
maine
- morgen
(se pronunţă "morghen")
de
atunci - seither
(se pronunţă "zait-ea")
uneori/din
cand in cand - bisweilen
(se pronunţă "biswailen")
poimaine
- übermorgen
(se pronunţă "iubermorghen")
multa
vreme - lange
(se pronunţă "langhe")
inca
o data - nochmal
(se pronunţă "nohmal")
rareori
- selten
(se pronunţă "zeltăn")
in
zilele noastre - heutezutage
(se pronunţă "hoiteţutaghe")
rareori
- selten
(se pronunţă "zeltăn")
intre
timp - inzwischen
(se pronunţă "inţvişen")
intre
timp - mittlerweile
(se pronunţă "mit-lavaile")
de
curand/recent - neulich
(se pronunţă "noi-lih")
de
acum inainte - nunmehr
(se pronunţă "nun-mea")
in
fine - schließlich
(se pronunţă "şlislih")
in
acelasi timp/totodata - zugleich
(se pronunţă "ţuglaih")
la
urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt
(se pronunţă "ţuleţt")
in
sfarsit - endlich
(se pronunţă "endlih")
mai
devreme/mai curand - eher
(se pronunţă "i-a")
ieri
- gestern
(se pronunţă "ghestărn")
de
atunci - seitdem
(se pronunţă "zait-dem")
intotdeauna
- immer
(se pronunţă "ima")
frecvent
- häufig
(se pronunţă "hoifih")
permanent/neincetat
- stets
(se pronunţă "şteţ")
Adverbul
de loc răspunde la întrebările:
unde?
- wo?
(se pronunţă "vo?")
de
unde? - woher?
(se pronunţă "vo-hea?")
incotro?unde?
- wohin?
(se pronunţă "vo-hin?")
Adverbul
de Loc:
aici
- hier
(se pronunţă "hia")
acolo
- da
(se pronunţă "da!")
acolo
- dort
(se pronunţă "dort")
inauntru
- drinnen
(se pronunţă "drinen")
sus
- oben
(se pronunţă "obăn")
dedesubt
- unten
(se pronunţă "untăn")
in
exterior - außen
(se pronunţă "ausăn")
inapoi
- rückwärts
(se pronunţă "riucwerţ")
de
alaturi - nebenan
(se pronunţă "nibăn-an")
in
alta parte - andreswo
(se pronunţă "andres-vo")
de
aici/de acolo - daher
(se pronunţă "dahea")
aici
incoace - hierher
(se pronunţă "hia-hia")
la
vale - bergab abwärts
(se pronunţă "biergab
abwerţ")
la
deal - bergauf
(se pronunţă "berg-auf")
inainte
- vorwärts
(se pronunţă "for-werţ")
in
fata - vorn
(se pronunţă "forn")
in
spate - hinten
(se pronunţă "hintăn")
la
dreapta - rechts
(se pronunţă "rehţ")
peste
tot/oriunde - überall
(se pronunţă "iuberal")
la
stanga - links
(se pronunţă "links")
undeva
- irgendwo
(se pronunţă "irgănd-vo")
de
aici/de acolo - daher
(se pronunţă "da-hea")
in
afara/extern - auswärts
(se pronunţă "aus-werţ")
nicaieri
- nirgendwo
(se pronunţă "nirghen-vo")
pe
aici in sus - hierhinauf
(se pronunţă "hia-hinauf")
pe
aici afara - hierhinaus
(se pronunţă "hia-hinaus")
in
sus - aufwärts
(se pronunţă "auf-werţ")
intr-o
parte - seitwärts
(se pronunţă "zait-werţ")
incolo/intr-acolo
- dahin
(se pronunţă "da-hin")
Prepozitiile
la Acuzativ răspund la întrebarea:
incotro?
- wohin?
(se pronunţă "vo-hin?")
Prepozitii
la Acuzativ:
la
, pe la , in jur de , in jurul - um
(se pronunţă "um")
fara
- ohne
(se pronunţă "one")
de-a
lungul - entlang
(se pronunţă "entlang")
pana
la - bis
(se pronunţă "one")
printre
, prin - durch
(se pronunţă "duih")
pentru
- für
(se pronunţă "fiur")
Prepozitiile
la Dativ răspund la întrebarea:
unde?
- wo?
(se pronunţă "vo?")
Prepozitii
la Acuzativ:
din
- aus
(se pronunţă "aus")
la
, de langa , de , cu , aproape de - bei
(se pronunţă "bai")
cu
- mit
(se pronunţă "aus")
dupa
, la , spre , inspre , despre - nach
(se pronunţă "nah")
de
, din , de la - seit
(se pronunţă "zait")
de
, din , de la , de pe , din partea , despre - von
(se pronunţă "fon")
la
, pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu
(se pronunţă "ţu")
Conjuncţiile
Coordonatoare:
şi
- und
(se pronunţă "und")
sau
- oder
(se pronunţă "odăr")
dar
, însa - aber
(se pronunţă "abăr")
ci
- sondern
(se pronunţă "zondărn")
pentru
că - denn
(se pronunţă "den")
nici
- weder
(se pronunţă "vidăr")
nu
numai - nicht nur
(se pronunţă "niht
nur")
când
- bald
(se pronunţă "bald")
parţial
- teils
(se pronunţă "tails")
atât
- sowohl
(se pronunţă "zovol")
pe
de altă parte - andererseits
(se pronunţă "andrezaiţ")
pe
de o parte - einerseits
(se pronunţă "ainezaiţ")
Conjuncţiile
Subordonatoare:
ca
- dass
(se pronunţă "das")
când
- als
(se pronunţă "alz")
când
- wenn
(se pronunţă "ven")
în
timp ce - während
(se pronunţă "verend")
înainte
să - bevor
(se pronunţă "befoa")
până
- bis
(se pronunţă "bis")
după
ce - nachdem
(se pronunţă "nahdem")
de
îndată ce - sobald
(se pronunţă "zobalt")
atât
timp cât - solange
(se pronunţă "zolanghe")
de
cănd - seit
(se pronunţă "zait")
ori
de câte ori - so oft
(se pronunţă "zo oft")
cum
- wie
(se pronunţă "vi")
ca
şi cum - als ob
(se pronunţă "alz op")
aţa
încât - so dass
(se pronunţă "zo das")
ca
să - damit
(se pronunţă "damit")
fiindcă
- wiel
(se pronunţă "vil")
deoarece
- da
(se pronunţă "da")
mai
ales că - zumal
(se pronunţă "ţumal")
deşi
, cu toate că - obwohl
(se pronunţă "opvol")
deşi
- obgleich
(se pronunţă "opglaih")
cu
toate acestea - trotzdem
(se pronunţă "troţdem")
dacă
, când - wenn
(se pronunţă "ven")
în
caz că - falls
(se pronunţă "fals")
Conjuncţiile
subordonatoare fac ca verbul să stea la sfârşitul propoziţiei pe
care o introduc.
Exemple:
Eu
merg acasă să dorm - Ich
gehe zu Hause damit ich schlafen kann
(se pronunţă "ih ghee ţu
hauze damit ih şlafăn kan")
Infinitivul
verbului este forma acestuia în dicţionar.
Exemplu :
gehen
- a merge
(rădăcina verbului = geh)
ich
- rădăcina verbului + e
- gehe
du
- rădăcina verbului + st
- gehst
er/sie/es
- rădăcina verbului + t
- geht
wir
- infinitivul verbului - gehen
ihr
- rădăcina verbului + t
- geht
sie
- infinitivul verbului - gehen
Verbele ale
căror rădăcina se termină în : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm
, la persoana a 2-a singular si plural si a 3-a singular se va adăuga
un 'e' între verb si terminaţiile anterioare.
Exemplu :
arbeiten
- a munci
(rădăcina verbului = arbeit)
ich
- rădăcina verbului + e
- arbeite
du
- rădăcina verbului + e
+ st
- arbeitest
er/sie/es
- rădăcina verbului + e
+ t
- arbeitet
wir
- infinitivul verbului - arbeiten
ihr
- rădăcina verbului + e
+ t
- arbeitet
sie
- infinitivul verbului - arbeiten
Verbele ale
căror rădăcina se termina în : s , ss , ß , x sau z , la
persoana a 2-a singular se va înlocui terminaţia 'st' cu 't'.
Exemplu :
tanzen
- a dansa
(rădăcina verbului = tanz)
ich
- rădăcina verbului + e
- tanze
du
- rădăcina verbului + t
- tanzt
er/sie/es
- rădăcina verbului + t
- tanzt
wir
- infinitivul verbului - tanzen
ihr
- rădăcina verbului + t
- tanzt
sie
- infinitivul verbului - tanzen
Verbe a
căror formă trebuie învaţată pe de rost:
bringen
- a aduce
(rădăcina verbului = bring)
ich
- bringe
du
- bringst
er/sie/es
- bringt
wir
- bringen
ihr
- bringt
sie
- bringen
finden
- a găsi
(rădăcina verbului = find)
ich
- finde
du
- findest
er/sie/es
- findet
wir
- finden
ihr
- findet
sie
- finden
hören
- a auzi
(rădăcina verbului = hör)
ich
- höre
du
- hörst
er/sie/es
- hört
wir
- hören
ihr
- hört
sie
- hören
lesen
- a citi
ich
- lese
du
- liest
er/sie/es
- liest
wir
- lesen
ihr
- lest
sie
- lesen
sagen
- a spune
(rădăcina verbului = sag)
ich
- sage
du
- sagst
er/sie/es
- sagt
wir
- sagen
ihr
- sagt
sie
- sagen
Verbele
auxiliare se folosesc la formarea timpurilor compuse şi a
condiţionalului.
haben
- a avea
Prezent
ich
habe - eu am
du
hast - tu ai
er
hat - el are
wir
haben - noi avem
ihr
habt - voi aveţi
sie
haben - ei au
Viitor
simplu
ich
werde haben - eu voi avea
du
wirst haben - tu vei avea
er
wird haben - el va avea
wir
werden haben - noi vom avea
ihr
werdet haben - voi veţi avea
sie
werden haben - ei vor avea
sein
- a fi
Prezent
ich
bin - eu sunt
du
bist - tu eşti
er
ist - el este
wir
sind - noi suntem
ihr
seid - voi sunteţi
sie
sind - ei sunt
Viitor
simplu
ich
werde sein - eu voi fi
du
wirst sein - tu vei fi
er
wird sein - el va fi
wir
werden sein - noi vom fi
ihr
werdet sein - voi veţi fi
sie
werden sein - ei vor fi
werden
- a deveni
Prezent
ich
werde - eu voi
du
wirst - tu vei
er
wird - el va
wir
werden - noi vom
ihr
werdet - voi veţi
sie
werden - ei vor
Viitor
simplu
ich
werde werden - eu voi deveni
du
wirst werden - tu vei deveni
er
wird werden - el va deveni
wir
werden werden - noi vom
deveni
ihr
werdet werden - voi veţi
deveni
sie
werden werden - ei vor deveni
Verbele modale
în limba germană se pun după subiect in propoziţie iar verbul
principal se duce automat la sfârşitul propoziţiei.
dürfen
- a avea voie să
Prezent
ich
darf - eu am voie să
du
darfst - tu ai voie să
er
darf - el are voie să
wir
dürfen - noi avem voie să
ihr
dürft - voi aveţi voie să
sie
dürfen - ei au voie să
Perfect
compus
ich
habe
gedurft - eu am avut voie să
du
hast
gedurft - tu ai avut voie să
er
hat
gedurft - el a avut voie să
wir
haben
gedurft - noi am avut voie să
ihr
habt
gedurft - voi aţi avut voie
să
sie
haben
gedurft - ei au avut voie să
Viitor
simplu
ich
werde
durfen - eu voi avea voie să
du
wirst
durfen - tu vei avea voie să
er
wird
durfen - el va avea voie să
wir
werden
durfen - noi vom avea voie să
ihr
werdet
durfen - voi veţi avea voie
să
sie
werden
durfen - ei vor avea voie
să
können
- a putea
Prezent
ich
kann - eu pot
du
kannst - tu poţi
er
kann - el pot
wir
können - noi putem
ihr
könnt - voi puteţi
sie
können - ei pot
Perfect
compus
ich
habe
gekonnt - eu am putut
du
hast
gekonnt - tu ai putut
er
hat
gekonnt - el a putut
wir
haben
gekonnt - noi am putut
ihr
habt
gekonnt - voi aţi putut
sie
haben
gekonnt - ei au putut
Viitor
simplu
ich
werde
können - eu voi putea
du
wirst
können - tu vei putea
er
wird
können - el va putea
wir
werden
können - noi vom putea
ihr
werdet
können - voi veţi putea
sie
werden
können - ei vor putea
mögen
- a-i plăcea
Prezent
ich
mag - îmi place
du
magst - îţi place
er
mag - lui/ei îi place
wir
mögen - nouă ne place
ihr
mögt - vouă vă place
sie
mögen - le place
Perfect
compus
ich
habe
gemocht - mi-a plăcut
du
hast
gemocht - ti-a plăcut
er
hat
gemocht - lui/ei i-a placut
wir
haben
gemocht - nouă ne-a plăcut
ihr
habt
gemocht - vouă v-a placut
sie
haben
gemocht - le-a plăcut
Viitor
simplu
ich
werde
mögen - îmi va plăcea
du
wirst
mögen - îşi va plăcea
er
wird
mögen - îi va plăcea
wir
werden
mögen - ne va plăcea
ihr
werdet
mögen - vă va plăcea
sie
werden
mögen - le va plăcea
müssen
- a trebui neaparat
Prezent
ich
muss - eu trebuie (neaparat)
să
du
musst - tu trebuie (neaparat)
să
er
muss - el trebuie (neaparat)
să
wir
müssen - noi trebuie (neaparat)
să
ihr
müsst - voi trebui (neaparat)
să
sie
müssen - ei trebuie (neaparat)
să
Perfect
compus
ich
habe
gemusst - eu a trebuit (neaparat)
să
du
hast
gemusst - tu a trebuit (neaparat)
să
er
hat
gemusst - a trebuit (neaparat)
să
wir
haben
gemusst - noi a trebuit
(neaparat) să
ihr
habt
gemusst - voi a trebuit
(neaparat) să
sie
haben
gemusst - a trebuit (neaparat) să
Viitor
simplu
ich
werde
müssen - eu va trebui (neaparat)
să
du
wirst
müssen - tu va trebui (neaparat)
să
er
wird
müssen - va trebui (neaparat)
să
wir
werden
müssen - noi va trebui
(neaparat) să
ihr
werdet
müssen - voi va trebui
(neaparat) să
sie
werden
müssen - va trebui (neaparat)
să
sollen
- a trebui să
Prezent
ich
soll - eu ar trebuie să
du
sollst - tu ar trebuie să
er
soll - el ar trebuie să
wir
sollen - noi ar trebuie să
ihr
sollt - voi ar trebui să
sie
sollen - ei ar trebuie să
Perfect
compus
ich
habe
gesollt - eu ar fi trebuit să
du
hast
gesollt - tu ar fi trebuit să
er
hat
gesollt - ar fi trebuit să
wir
haben
gesollt - noi ar fi trebuit
să
ihr
habt
gesollt - voi ar fi trebuit
să
sie
haben
gesollt - ar fi trebuit să
Viitor
simplu
ich
werde
sollen - eu va trebui să
du
wirst
sollen - tu va trebui să
er
wird
sollen - va trebui să
wir
werden
sollen - noi va trebui să
ihr
werdet
sollen - voi va trebui să
sie
werden
sollen - va trebui să
wollen
- a vrea
Prezent
ich
will - eu vreau
du
willst - tu vrei
er
will - el vrea
wir
wollen - noi vrem
ihr
wollt - voi vreţi
sie
wollen - ei vor
Perfect
compus
ich
habe
gewollt - eu am vrut
du
hast
gewollt - tu ai vrut
er
hat
gewollt - el a vrut
wir
haben
gewollt - noi am vrut
ihr
habt
gewollt - voi aţi vrut
sie
haben
gewollt - ei au vrut
Viitor
simplu
ich
werde
wollen - eu voi vrea
du
wirst
wollen - tu vei vrea
er
wird
wollen - el va vrea
wir
werden
wollen - noi vom vrea
ihr
werdet
wollen - voi veţi vrea
sie
werden
wollen - ei vor vrea
sprechen
- a vorbi
arbeiten
- a munci
bekommen
- a obţine
bleiben
- a rămâne
brauchen
- a avea nevoie
bringen
- a aduce
denken
- a gândi
essen
- a mânca
fahren
- a conduce
finden
- a găsi
fragen
- a întreba
geben
- a da
gehen
- a merge
gehören
- a aparţine
glauben
- a crede
haben
- a avea
halten
- a opri
heißen
- a se numi
helfen
- a ajuta
hören
- a auzi
kaufen
- a cumpara
kennen
- a cunoaşte
kommen
- a veni
können
- a putea
lassen
- a lăsa
laufen
- a funcţiona
leben
- a trăi
legen
- a se aşeza
liegen
- a sta aşezat
sagen
- a spune
schlafen
- a dormi
schlagen
- a lovi
schreiben
- a scrie
sehen
- a vedea
sein
- a fi
sitzen
- a sta
sollen
- a trebui să
spielen
- a se juca
stehen
- a sta
stellen
- a pune
machen
- a face
mögen
- a plăcea
müssen
- a trebui
nehmen
- a lua
tragen
- a purta
treffen
- a întâlni
tun
- a face
warten
- a aştepta
werden
- a deveni
werfen
- a arunca
wissen
- a ştii
wohnen
- a locui
wollen
- a vrea
ziehen
- a trage
tragen
- a purta
1. Limba
Germană este limba naţională a Germaniei.
1. Deutsch ist
die Nationalsprache von Deutschland.
2.
In Germania locuiesc aproximativ 82 milioane de oameni , în Austria
8 milioane şi în Elveţia 7 milioane.
2. In
Deutschland leben ungefähr 82 Millionen Menschen , in Österreich 8
Millionen und in der Schweiz 7 Millionen.
3.
Capitala Germaniei este Berlin. Berlin are 3,5 milioane de locuitori
şi este cel mai mare oraş din Germania.
3. Die
Hauptstadt von Deutschland ist Berlin. Berlin ist auch mit 3,5
Millionen Menschen die größte Stadt von Deutschland.
4.
Steagul Germaniei este negru , roşu , auriu.
4. Die Flagge
von Deutschland ist schwarz , rot , gold.
5.
Limba Germană este limba naţională a Austriei.
5. Deutsch ist
die Nationalsprache von Österreich.
6.
Capitala Austriei este Viena. Viena are 1,5 milioane de locuitori şi
este cel mai mare oraş din Austria.
6. Die
Hauptstadt von Österreich ist Wien. Wien ist auch mit 1,5 Millionen
Menschen die größte Stadt von Österreich.
7.
Steagul Austriei este roşu , alb , roşu.
7. Die Flagge
von Österreich ist rot , weiß , rot.
8.
Limba Germană este cea mai mare limba Naţională a Elveţiei.
8. Deutsch ist
die größte Nationalsprache der Schweiz.
9.
Capitala Elveţiei este Berna.Cel mai mare oraş din Elveţia cu
aproximativ 840.000 de mii de locuitori este Zurich.
9. Die
Hauptstadt der Schweiz ist Bern. Die größte Stadt der Schweiz mit
ungefähr 840.000 Menschen ist Zürich.
10.
Steagul Elvetiei este roşu cu o cruce albă.
10. Die Flagge
der Schweiz ist rot mit weißem Kreuz.
Autoturism -
Auto
(se pronunţă "auto")
Autoturism
- PKW
(se pronunţă "pkv")
Camion
- LKW
(se pronunţă "lkv")
Producător
(Fabricant) - Hersteller
(se pronunţă "hea-ştelă")
Tipul
vehiculului - Fahrzeugtyp
(se pronunţă "farţoig-tip")
Anul
producţiei (Anul construcţiei) - baujahr
(se pronunţă "bau-iar")
în
anul - in der jahr
(se pronunţă "in der iar")
Viteză
- Geschwindigkeit
(se pronunţă "gheşvindihkait")
am
mers cu viteza de 50 de km - Ich
war mit einer Geschwindigkeit von 50 km
(se pronunţă "ih va mit ainăr gheşvindihkait fon 50
km")
Numărul
de uşi - Anzahl der Türen
(se pronunţă "anţal der tiurăn")
Numărul
de locuri - Anzahl Sitzplätze
(se pronunţă "anţal ziţpleţe")
Piese
Auto - Auto teile
(se pronunţă "auto taile")
Anvelopă
- Reifen
(se pronunţă "raifăn")
Tipul
Anvelopei - Reifentyp
(se pronunţă "raifăn-tip")
Oglindă
- Spiegel
(se pronunţă "şpighel")
Garnitura
de chiulasă - Kopfdichtung
(se pronunţă "kof-dihtung")
Filtru
de ulei - Ölfilter
(se pronunţă "oil-filtăr")
Filtru
de aer - Luftfilter
(se pronunţă "luft-filtăr")
De
înaltă calitate - Der
hochwertige (se pronunţă "der
hoh-vertighe")
Frâne
- Bremsen
(se pronunţă "bremzen")
Transmisie
manuală - Schaltgetriebe
(se pronunţă "şalt-ghetribe")
Tipul
de carburant - Kraftstoffart
(se pronunţă "kraft-ştofart")
Clasa
de poluare - Schadstoffklasse
(se pronunţă "şad-ştof-klase")
Transmisie
- getriebe
(se pronunţă "ghetribe")
Cutia
de viteze (Transmisie manuală) - Schaltgetriebe
(se pronunţă "şalt-ghetribe")
Rugină
- Rost
(se pronunţă "rost")
Vitezometru
- tachometer
(se pronunţă "taho-metăr")
Vînd
- verkaufen
(se pronunţă "fer-kaufăn")
Cumpar
- kaufen
(se pronunţă "kaufăn")
închiriez
- mieten
(se pronunţă "mităn")
lăţime
- Breite
(se pronunţă "braite")
înălţime
- Höhe
(se pronunţă "hio-o")
cerere
- bewerbung
CV-ul
- lebenslauf
educaţie
- Ausbildung
angajator
- Arbeitgeber
firmă
de ocupare a forţei de muncă temporară - Zeitarbeit
calificare
profesională - Beruf
Locuri
de muncă - Stellenangebote
Locuri
de muncă - Stellenanzeigen
anunţuri
publicitare - Kleinanzeigen
Locuri
de muncă - Jobs
Locuri
de muncă full time - Vollzeit-Stellen
Medic
- Arzt
Îngrijitor
- Altenpfleger
Arhitect
- Architekt
Bancher
- Bankkaufmann
Construcţii
- Bau
Ajutor
in constructii - Bauhelfer
Contabil
- Buchhalter
Brutar
- Bäcker
Controlor
- Controller
Proiectare
- Design
Recepţie
- Empfang
Pedagog
- Erzieher
Şofer
- Fahrer
Director
- Geschäftsführer
Om
de ajutor - Helfer
Ajutor
în casă - Haushaltshilfe
Imobiliare
- Immobilien
Asistenţa
IT - IT-Support
Jurist
- Jurist
Conducător
auto - Kraftfahrer
Asistent
medical- Krankenpfleger
Ajutor
in bucătarie - Küchenhilfe
Profesor
- Lehrer
Pictor
- Maler
Om
de curaţenie - Reinigungskraft
Resurse
umane - Personalentwickler
Responsabil
cu personalul - Personalreferent
Fizioterapeut
- Physiotherapeut
Profesionişti
în relaţia cu publicul - PR-Fachleute
Manager
produse - Produktmanager
Manager
de proiect - Projektleiter
Promotor
- Promoter
Secretar
- Sekretär
Dezvoltator
software - Softwareentwickler
Lucrător
social- Sozialarbeiter
Şofer
de stivuitor\motostivuitor - Staplerfahrer
Funcţionar
taxe\impozite - Steuerfachangestellter
Tămplar
- Tischler
Muncitor
în turism - Touristik
Vănzător
- Verkäufer
Obiectivul
Cadrului European Comun (CEF)
CEF
intenţionează să ofere un cadru cuprinzător care descrie toate
aspectele legate de învăţarea şi predarea limbilor la toate
nivelurile, în toate tipurile de instituţii de invaţămant, pentru
toate vârstele şi din toate ţările membre ale Consiliului
Europei.
Cei
mai mulţi oameni consideră că este foarte greu să descrie cât de
bine vorbesc o altă limbă.
Adesea,
informaţii cum ar fi diplomele , anii petrecuţi în învăţarea
unei limbi străine sau numărul de ore nu furnizează informaţii
concrete cu privire la competenţele lingvistice curente.
În
acest sens, Consiliul Europei a definit nivelurile lingvistice CEF de
competenţă, în scopul de a crea un sistem uniform, care permite
atât transparenţă cât şi coerenţă.
Tabelul
nivelurilor de competenţă lingvistică :
A1
- A2: Utilizator elementar
B1
- B2: Utilizator independent
C1
- C2: Utilizator experimentat
Nivelul
A1 - Noţiuni de bază
Aveţi
noţiuni de bază in comunicare cum ar fi : unde locuiţi şi ce
hobby-uri aveţi. (aprox. 150 de ore de studiu)
Nivelul
A2 - Comunicarea informaţiilor de bază
Puteţi
vorbi despre teme de bază şi puteţi exprima nevoile dvs. cum ar fi
: când sunteţi la cumpărături. (aprox. 300 de ore de
studiu)
Nivelul
B1 - Gestionarea situaţiilor de zi cu zi
Când
călătoriţi puteţi face cu uşurinţă faţa situaţiilor cu care
vă confruntaţi. Puteţi vorbi despre experienţele dvs. şi exprima
puncte de vedere.
Nivelul
B2
Comunicaţi
spontan şi fluent , chiar şi în conversaţii mai lungi, cu
vorbitori nativi. Puteţi urmări texte complicate şi exprima opinia
dumneavoastră pe teme abstracte.
Nivelul
C1
Puteţi
vorbi germana confortabil şi flexibil, în orice situaţie. Puteţi
inţelege texte lungi cu un grad de dificultate sporit.
Nivelul
C2
Puteţi
inţelege orice citiţi şi auzi. Puteţi comunica spontan , fluent
şi transmite informaţii detaliate.
